România se numără printre țările ECE (Europa Centrală și de Est) care se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale din regiune în următorii ani, se arată într-o analiză Erste, economiștii băncii anticipând că executivul de la București va majora unele taxe după alegerile prezidențiale din mai.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a reiterat marți că bugetul pe 2025 va fi construit pe un deficit bugetar de 7% din PIB (în scădere de la circa 8,6% din PIB anul trecut), dar fără a fi majorate taxe sau impozite. El a precizat că veniturile bugetare ar urma să crească din avansul natural al economiei, precum și pe fondul îmbunătățirii colectării ca urmare a digitalizării sistemului de administrare fiscală.
”În 2025, raportul datoriei publice în PIB se va stabiliza sau chiar va scădea în toate țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, României și Slovaciei. Aceste țări se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale în următorii câțiva ani. Slovacia a început deja procesul de consolidare, România va implementa probabil unele creșteri de taxe după alegerile prezidențiale, în timp ce Polonia a amânat consolidarea pentru 2026. Soldul primar al Ungariei este relativ solid, așa că, dacă acesta va fi păstrat înaintea alegerilor de anul viitor, cheltuielile mai mici cu dobânzile ar trebui să conducă automat la reducerea deficitului”, scrie Juraj Kotian, Head of CEE Macro/ FI Research.
Chiar și cu o corecție semnificativă, deficitul României rămâne mult peste cel al statelor din regiune
Doar Slovacia și România, care au avut cele mai mari deficite fiscale din Europa Centrală și de Est, vor implementa o consolidare fiscală mai substanțială, bazată în principal pe măsuri de creștere a veniturilor în 2025.
Pe lângă măsurile deja adoptate pe partea de cheltuieli (înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public), România va ridica probabil taxele, se așteaptă economiștii Erste.
Polonia a dat prioritate cheltuielilor militare mai mari și împrumuturilor din cadrul Mecanismului de Recupereare și Reziliență (RRF) în loc de consolidare, care va fi amânată pentru 2026. În 2025, pariază pe venituri mai mari din accize și deduceri fiscale neindexate.
România are cel mai mare potențial de consolidare prin creșterea taxelor și eficienței colectării acestora, susțin specialiștii.
Măsurile de ajustare fiscală adoptate de guvern prin așa-numita ”Ordonanță-trenuleț” nu sunt suficiente pentru a asigura încadrarea în ținta de deficit de 7% din PIB, se arată în raport.
”Pentru a atinge ținta de deficit, va fi necesară o ajustare fiscală suplimentară de 0,8-1,0 puncte procentuale pentru întregul an. Cu cât aceste măsuri sunt amânate mai mult, cu atât ajustarea va fi mai mare”, scrie Ciprian Dascălu, economist șef BCR în analiza citată.
Structura deținătorilor de datorie publică din regiune
România are al patrulea cel mai ridicat necesar de finanțare din acest an (suma necesară pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța datoriile mai vechi care ajung la scadență), raportat la PIB, din regiune, de puțin sub 12%, similar celui al Croației.
În privința deținătorilor de datorie publică, România se remarcă prin ponderea mare a băncilor interne, a doua cea mai mare din regiune.
”Deși Banca Națională a Cehiei nu a fost implicată în programe de achiziție de active, precum BCE sau Banca Centrală a Ungariei, aceasta a injectat o sumă semnificativă de lichiditate în coroane cehești în sectorul bancar în perioada de intervenție valutară (2013-2017), asigurând o cerere puternică pentru titlurile de stat”, se arată în analiza citată.
Capacitatea băncilor interne de a absorbi titluri de stat diferă semnificativ în regiune
Sistemul bancar românesc rămâne cel mai expus riscului de credit suveran din cadrul UE, cu 25,6% din totalul activelor legate de datoria guvernamentală.
”Titlurile de stat constituie deja o pondere relativ mare a activelor extrem de lichide în lei, ceea ce limitează băncile să încarce semnificativ mai multe titluri de stat”, avertizează economiștii Erste.
Risc valutar: Peste 50% din datoria publică a româniei este în valută
Ponderea datoriei externe a crescut la aproximativ 29% și 52% în Ungaria și România, respectiv, conform celor mai recente rapoarte.
România va împrumuta mai puțin de pe piețele externe în 2025 față de 2024
Pe baza unui deficit bugetar țintit de 7% din PIB, nevoile brute de finanțare pentru 2025 sunt estimate la 230 miliarde de lei, ușor mai mici decât cele din 2024.
”Cu două miliarde de euro de rambursări datorate pe piețele internaționale în 2025, oferta totală de emisiune în valută tare este așteptată să fie mai mică decât în 2024, deși va rămâne substanțială”, se mai arată în raportul citat.
(Citește și: ”Din ce va crește Economia în 2025: optimism bazat pe tendințe opuse celor actuale, după confirmarea de la INS că 2024 a fost un an neașteptat de slab”)
***