Ministerul Finanțelor a împrumutat marți, de pe piața internă, 1,6 miliarde de euro, printr-o licitație de obligațiuni pe termen scurt (19 luni) și o altă licitație de certificate de trezorerie (12 luni), de asemenea titluri de natura datoriei pe termen scurt, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).
Ambele licitații de titluri de stat sunt denominate în euro, iar acestea sunt primele obligațiuni în euro emise pe piața internă din noiembrie 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate. La fel ca atunci, licitațiile de titluri în euro au fost făcute de Finanțe după ce Banca Națională a României (BNR) a injectat euro în bănci prin vânzările sale de valuta din rezerve, vânzări făcute pentru a proteja leul.
În săptămâna de după alegeri, BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a sprijini leul, potrivit unei estimări a analiștilor Erste Group Bank.
Situația finanțării României s-a mai detensionat, dar dobânzile au ajuns la niveluri astronomice pentru un stat UE
În contextul crizei guvernamentalo-electorale, BNR a intervenit de mai multe ori pe piața valutară pentru a apăra leul și a controla deprecierea. Asta a redus cantitatea de lei din piața monetar-bancară, din moment ce BNR a vândut în piață (băncilor) valută și a cumpărat lei.
Asta a dus la creșterea dobânzilor ROBOR și a dobânzilor pentru finanțările pe termen scurt (T/N, pentru finanțări de 1 zi), iar creșterea dobânzilor a redus posibilitatea speculațiilor suplimentare pe leu. Creșterea dobânzilor s-a reflectat în calmarea de vineri a presiunii pe deprecierea monedei naționale.
Acum, la fel ca în noiembrie 2024, din moment ce BNR a vândut în piață euro și băncile au avut un surplus de euro, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în euro și s-a împrumutat cu 1,595 miliarde de lei:
- pe o tranșă 751 milioane de euro, prin obligațiuni pe 19 luni (maturitate 14 decembrie 2026) – băncile, în nume propriu și al clienților, au subscris de aproape 4 ori oferta, cu subscrieri totale de 785,5 milioane de euro, la un prospect inițial de 200 de milioane de euro,
- și pe o altă tranșă 844 milioane de euro, prin certificate de trezorerie pe 12 luni (maturitate mai 2026) – la care investitorii au subscris 881,6 milioane de euro, aproape triplu față de prospectul de 300 de milioane de euro.
Dobânzile medii au fost de 3,52% la titlurile de stat pe 12 luni și de 3,82% la obligațiunile pe 19 luni, cu mult sub cele la euroobligațiunile emise pe piața externă, unde dobânzile s-au dus peste 6%.
Investitorii așteaptă încheierea alegerilor
Criza guvernamentalo-electorală a majorat semnificativ prima de risc a României, respectiv costul solicitat de investitori pentru a finanța statul român. Situația s-a deteriorat începând de luni, în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și a demisiei premierului PSD Marcel Ciolacu.
Ca demonstrație, în decembrie 2024, pe o maturitatea de 14 luni, Finanțele se împrumutau la o dobândă medie de 6,68%. Acum, pe aceeași maturitate, dobânda medie acceptată luni de Finanțe a fost de 8,45%.
Totodată, dobânzile din piața secundară au urcat masiv în ultima săptămână, de la 7,4% înainte de alegeri la 8,6% joi, în cazul ratei de dobândă pentru obligațiunile pe 10 ani. La fel, joi, guvernul a acceptat din nou o dobândă record, de 8,21%, la un împrumut de 500 de milioane de lei. Finanțarea a fost atrasă tot pe termen scurt, prin certificate de trezorerie (maturitate de 8 luni).
Incertitudine majoră în rândul investitorilor
Forma curbei randamentelor suverane (care arată dobânzile/costul de împrumut al unui stat pe toate maturitățile relevante) indică incertitudine majoră în piață și în rândul investitorilor, cu dobânzile pe termen scurt și mediu semnificativ peste cele pe termen lung.
În perioade de incertitudine, băncile, marii actori de pe piața primară locală pe care Finanțele emit instrumente de natura datoriei, acordă preponderent finanțări pe termen scurt. La fel s-a întâmplat și în 2024, când era neclar dacă inflația va scădea destul pentru a permite BNR să înceapă scăderea dobânzilor (a efectuat 2 astfel de scăderi), dar și în perioada de debut a acestui an, înainte de publicarea bugetului de stat.
Statul și-a schimbat de altfel calendarul de emisiuni pentru luna mai în ziua de 7 mai, reducând numărul emisiunilor și punând pentru 8 mai, în locul unei licitații de obligațiuni (maturități mai mari de 1 an), o emisiune de certificate de trezorerie (instrumente cu maturitate de sub 12 luni).
Ministrul interimar al Finanțelor: Comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale în aceste momente
Miercurea trecută, pe 7 mai, Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că „situația financiară” a României „nu este deloc ușoară, dar este gestionabilă”.
„Am avut (cu o zi înainte – n.r.) o discuție lungă cu domnul guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale”, a spus Tanczos Barna, ministrul interimar al României, la Summitul Romanian Business Leaders (RBL).
S&P a indicat săptămâna trecută că România ar putea risca să își piardă ratingul suveran „recomandat investițiilor” dacă turbulențele politice afectează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal și limitează accesul la finanțare externă, după prăbușirea guvernului.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit 6 mld. euro din rezerva valutară pentru a apăra leul. Pariurile împotriva monedei naționale au continuat și luni”)
(Citește și: ”Purtătorul de cuvânt al BNR – evaluarea situației: Încercăm să găsim un echilibru, atât pentru curs cât și pentru dobânzi – Așteptăm reluarea intrărilor de bani în țară, acum avem numai ieșiri”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
