Doi miniștri de finanțe din zona Euro își dispută postul de președinte al Eurogrupului, conform unui comunicat de presă al Consiliului UE. Doar 2 oficiali și-au depus candidatura pentru a prelua șefia organismului de decizie de la nivelul zonei euro.
Cei doi miniștri care și-au depus candidatura sunt Kyriakos Pierrakakis (foto), ministrul Economiei și Finanțelor din Grecia și Vincent Van Peteghem, viceprim-ministru și ministrul Bugetului, responsabil pentru Simplificare Administrativă, din Belgia.
Ministrul grec al finanțelor și economiei se află luni la Dublin, unde se întâlnește cu omologul său irlandez pentru asigurarea sprijinului Republicii Irlanda. De notat că președinția actuală a Eurogrup e deținută de Pascal Donahue, ministrul irlandez al Finanțelor, care merge la Washington pentru un post la Banca Mondială.
Contracandidatul lui Pierrakakis, viceprim-ministrul Belgiei, este considerat favorit, potrivit Bloomberg. Financial Times scrie despre Vincent Van Peteghem (foto) că este un conservator fiscal cu o experiență mai îndelungată în Eurogrup. Ambii oficiali provin grupul EPP (European People’s Party), care are 9 locuri în Eurogrup. Asta înseamnă că cei doi vor trebui să-i convingă pe miniștrii de finanțe din alte familii politice, inclusiv din cele mai mari state membre: Germania, Franța și Italia.
Tradiția e ca șeful Eurogrup să provină dintr-o țară mică sau medie a Europei
Alegerea noului președinte va avea loc la următoarea reuniune a Eurogrupului, pe 11 decembrie. Președintele este ales prin majoritate simplă a miniștrilor din Eurogrup (în conformitate cu Protocolul 14 al Tratatului privind Eurogrupul), adică prin cel puțin 11 din cele 20 de voturi. Mandatul este de doi ani şi jumătate. Preşedintele Eurogrupului stabileşte agenda pentru reuniunile lunare ale miniştrilor de Finanţe din zona euro şi lucrează pentru stabilirea unei soluţii de compromis cu privire la politicile cheie.
Dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea simplă la finalul primei runde de vot, candidații vor avea posibilitatea să își retragă candidatura. Votarea va continua până când unul dintre candidați va obține majoritatea simplă.
Postul de preşedinte al Eurogrupului este unul dintre cele mai importante la Bruxelles, alături de mandatul de preşedinte al uneia dintre cele trei mai instituţii ale UE, Ursula von der Leyen (Comisia), Antonio Costa (Consiliul), Roberta Metsola (Parlamentul), şi de şeful diplomaţiei europene, Kaja Kallas.
Faptul că asigură coordonarea politicilor economice naţionale a conferit preşedintelui Eurogrupului un rol esenţial în perioada crizei datoriilor Greciei. Acest rol este şi mai important în prezent, când europenii încearcă să simplifice și să debirocratizeze, să unească piețele de capital și să relanseze industriile de apărare prin diferite programe de finanțare, prin care se urmărește și reînarmarea continentului în fața agresiunilor rusești.
Grecia își revendică unul din „tronurile” UE după ce acum 10 ani era „oaia neagră” a zonei euro
În contextul alegerilor pentru șefia Eurogrupului, Financial Times notează că deși acum un deceniu Grecia era „oaia neagră” a zonei euro, acum Atena încearcă să revendice unul dintre „tronurile” sale.
Potrivit The Irish Times, principala prioritate a ministrului grec, în calitate de președinte al Eurogrupului, ar fi să se asigure că acest organism „devine un reper și mai eficient al stabilității și orientării strategice pentru zona euro”. „Totul începe cu abordarea unui paradox de lungă durată: Europa economisește masiv, dar investește prea puțin în propriul viitor. Este esențial să închidem acest decalaj. Aș lucra pentru avansarea unei veritabile uniuni a economisirii și investițiilor, aprofundând integrarea financiară și îmbunătățind fluxul de capital peste granițe”, a spus el publicației irlandeze, în contextul vizitei de luni de la Dublin.
Potrivit acestuia, Eurogrupul ar trebui să se implice mai direct în aspecte precum finanțele digitale, arhitectura plăților și evoluția euro digital.
Bloomberg mai notează că campania ministrului grec este centrată și pe progresul Greciei: după cea mai mare și abruptă consolidare bugetară din Europa, țara crește acum cu un ritm mai alert mediei zonei euro, șomajul scade, iar datoria este pe cale să coboare sub 120% din PIB până în 2030.
(Citește și: ”Eurogrup: Progrese pe dosarul euro digital – Comisia „dirijează” negocierile spre linia de finiș”)
***
Urmărește-ne pe Google News
