Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

Exportul net ”sărbătorește” cea mai mare influență negativă asupra creșterii PIB din ultimii 10 ani

de Marin Pana , 15.7.2019

România a înregistrat în 2018 cea mai mare influenţă negativă a schimburilor externe de bunuri şi servicii asupra creşterii economice din acest deceniu.

Cu -1,7 puncte procentuale efect al exportului net, s-a depăşit valoarea din 2015 (-1,4 pp) şi s-a ajuns la un nivel de circa două ori şi jumătate mai mare decât în 2017.

Pe parcursul ultimilor patru ani, creşterea economică în termeni reali a fost, în medie, de circa 5%. Dar, dacă influenţa schimburilor externe nu ar fi fost sistematic negativă, am fi consemnat o medie de 6%.

Un procent în plus nu pare mult, dar ar fi echivalat cu un avans al PIB de 26,2% în loc de 21,4% iar România ar fi fost acum la 67% din media UE şi nu la 64%.

Dacă România ar fi avut în fiecare an o influenţă negativă a exportului net, inclusiv în 2012 şi 2013, adică atunci când am ieşit din criză, nu am mai fi înregistrat creşterea economică cu care am reuşit să revenim în 2014 la valoarea PIB din 2008, ci am fi fost pe mai departe în declin, fără a mai reuşi relansarea consemnată din 2015 încoace.

Problema influenţei negative a exportului net asupra avansului economic este una deja cronicizată. Ea se regăseşte la cele mai mari valori din ultimii ani atât în 2015, când deficitul de cont curent a avut valoarea minimă (-0,7% din PIB), cât şi în 2018, când deficitul de cont curent a avut valoarea maximă (-4,5% din PIB).

În 2016, pe fondul unei politici mai moderate pe partea de creştere a veniturilor, s-a încercat revenirea spre un punct de echilibru (-0,3%, la fel ca în 2014). Din păcate,  reorientarea către export, după modelul reuşit în anii decisivi pentru ieşirea din criză, 2012, şi (mai ales) 2013 a fost abandonată.

Dacă privim seria mai lungă de cifre pentru a găsi soluţia dezirabilă, am putea concluziona că cel mai bine ar fi ca importul să aibă o valoare cu plus (tradusă în minus la exportul net) care să fie undeva până în trei procente, în timp ce exportul să vină cu o influenţă de cinci – şase la sută.

Din această combinaţie ar rezulta un efect al exportului net de două-trei procente, care să se adauge la efectul majorării cererii interne, acoperită din surse proprii. Şi care să se constituie într-un factor de influenţă sistematic pentru reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de media europeană.

Metabolisme similare

Practic, metabolismul economic seamănă (nu întâmplător) cu cel uman. Reducerea (prin deciziile unora) pentru o perioadă a consumului de acasă, exagerat în raport cu necesităţile obiective ale organismului, şi desfăşurarea de activităţi fizice în exterior ( sub presiunea ieşirii din starea de boală) au fost urmate de exploatarea politico-socială a unei senzaţii obiective de foame.

Firească până la un punct din perspectivă chimico-biologică, dar urmată de excese (prin deciziile altora, care au „descoperit” ce bine e să fii sedentar cu burta plină, chiar dacă nu produci banii pentru achitarea notei de plată). Fără mişcare externă suficientă şi cu mese interne bogate s-a ajuns la un soi de obezitate a PIB. Care a devenit mai mare dar nu şi mai sănătos.

România arată precum o persoană care mănâncă exagerat pe datorie, fără să investească mai nimic pentru casă, în timp ce face hipertensiune inflaţionistă şi diabet pe deficite externe.

Şi care o să se simtă bine, până când o să-i vină rău. După care o să apeleze la aceiaşi medici care i-au tot spus să fie mai cumpătată şi o să se supere că medicamentele administrate sunt amare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.7.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Razvan Diaconu

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit… Mai mult

Stiri

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Iulian Soare

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult