Absenteismul istoric la alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie au influențat sever distanta dintre sondajele de opinie anunțate în campania electorală și exit-poll-uri.
Rezultatele anunțate duminică seara de institutele Avangarde și CURS se referă doar la situația din interiorul granițelor, opțiunile din diaspora nefiind luate în calcul.
În România, prezența la vot a fost de 31,8% – cea mai mică din ultimele 3 decenii.
O caracteristică a acestor alegeri: absenteismul a fost stimulat și de imposibilitatea de a vota a unei părți din electorat, blocată de COVID-19 la distanță de localitatea de domiciliu, pe fondul organizării alegerilor care nu a permis un astfel de vot.
În diaspora au votat aproximativ 300.000 de români – de circa 4 ori mai muți decât la alegerile din 2016 – ceea ce ar putea însemna aproximativ 1,5% adăugați la prezența la vot.
O surpriză – atingerea pragului electoral al unui mic și proaspăt partid: AUR – Alianța pentru Unirea Românilor – surpriză specifică perioadelor de criză.
***
Rezultatele exit-poll-ului realizat de institutele Avangarde și CURS
Camera Deputaților
PSD – 30,5%
PNL – 29%
USR PLUS – 15,9%
UDMR – 5,7%
AUR – 5,2%
PRO România – 5%
PMP – 5%
Senat
PSD – 30,6%
PNL – 29,1%
USR PLUS – 16,4%
UDMR – 5,7%
AUR – 5,3%
PMP – 5%
PRO România – 5%
Acest exit-poll nu a luat în calcul votul din diaspora.
Declarațiile liderilor politici
Premierul Ludovic Orban s-a declarat încrezător că PNL va reuși să formeze o majoritate parlamentară alături de ”forțele democratice euro-atlantiste” pentru a forma un guvern ”într-un termen cât mai scurt”.
”Sunt foarte încrezător în capacitatea PNL de a construi o majoritate parlamentară alături de forțele democratice euro-atlantiste care respectă cetățeanul pentru a putea forma un guvern într-un termen cât mai scurt”, a declarat prim-ministrul.
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, imediat după închiderea urnelor, că PSD are un avantaj în exit-poll-uri și le-a mulțumit românilor care au înțeles că guvernul Orban trebuie să plece acasă.
”Le mulțumesc românilor care și-au învins teama și au înțeles necesitatea ca acest guvern Orban trebuie să plece acasă. PSD are un avantaj în exit-poll-uri chiar dacă ponderăm cu voturile din diaspora”, a spus Marcel Ciolacu.
Copreședintele USR PLUS, Dacian Cioloș, spune că dacă rezultatele date de exit-poll pentru alegerile parlamentare 2020 se mențin, este clar că românii nu au dat un mandat clar niciunui partid și că va fi un guvern de coaliție.
„Nu intenționăm să negociem cu PSD o majoritate”, a precizat Dacian Cioloș.
”USR-PLUS estă o forță politică matură, care a dovedit că poate rezista și crește. Vom avea în Parlament foarte probabil un număr dublu față de ce avem acum”, a mai precizat copreședintele USR PLUS.
Traian Băsescu a salutat rezultatul exit-poll-ului care cotează PMP cu 5%, dar a notat că repartiția voturilor și prezența slabă vor genera ”mari probleme de menținere a legitimității” și un guvern cu o susținere ”foarte fragmentată”.
”Asta ar trebuie să-i dea de gândit dl președinte Iohannis atunci când va stimula într-un fel sau altul majoritatea parlamentară (…) Sper ca dl președinte să facă ce trebuie să facă și indiferent de rezultatul ultimului vot să trimită PSD în opoziție, alături de Pro România”, a precizat fostul președinte.
Președintele PRO România, Victor Ponta, și-a îndemnat colegii să fie atenți la numărarea voturilor în secțiile de votare, ”pentu că partidele mici întotdeauna pierd voturi în procesul de numărare”.
Victor Ponta a mai spus că în condițiile unei prezențe atât de scăzute la vot, ”legitimitatea viitorului guvern și parlament va fi un uriaș semn de întrebare, într-o perioada de criză”.
”Mă voi așeza la masă cu toate partidele care vor să facă treabă pentru România, mai puțin cu UDMR-ul”, a mai spus Ponta.
Pragul electoral
Pentru a intra în Parlament, partidele care au participat la scrutin trebuie să treacă pragul de 5%. Pe lângă pragul de 5%, legea prevede și un prag alternativ care ajută partidele cu un bazin electoral puternic doar în anumite zone ale țării. Pragul alternativ prevede că un partid trebuie să obțină cel puțin 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali. De asemenea, condiția de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obținut 5% din voturile valabil exprimate la nivel național. În acest caz respectivul competitor va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului.
Numărul de voturi necesar independenților pentru a prinde mandatul de parlamentar depinde de mai mulți factori: circumscripția în care aceștia candidează, camera pentru care candidează și numărul celor ce se vor prezenta la urne. La atribuirea mandatelor sunt luați în considerare doar candidații independenți care au obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral al circumscripției în care au candidat. Acest coeficient este raportul dintre numărul total de voturi valabil exprimate și numărul senatorilor, respectiv a deputaților care vor fi aleși în respectiva circumscripție.
Prezența la vot, cea mai scăzută din ultimele trei decenii
Prezența la vot s-a menținut pe tot parcursul zilei semnificativ mai slabă decât cea înregistrată la precedentele alegeri generale.
La închiderea urnelor, numărul cetățenilor care și-au exercitat dreptul la vot a fost de 5,8 milioane prezența la nivel național fiind de 31,8%.
Dintre aceștia 3,1 milioane provin din mediul urban, iar 2,7 milioane din mediul rural.
Prezența la precedentele scrutine electorale ale ultimelor 2 decenii:
2000 – 65,3% (rural 64,8%; urban 65,7%)
2004 – 58,9% (rural 59%; urban 58,1%)
2008 – 39,2% (rural 43,9%; urban 35,7%)
2012 – 41,72% (rural 43,4%; urban 40,49%)
2016 – 39,49%, sub nivelul din 2012, numărul votanților fiind de 7.211.975 de persoane.
În 2016, spre deosebire de anterioarele trei scrutine generale (2004, 2008 și 2012), cei mai mulți cetățeni care au votat la alegerile parlamentare au fost cei din mediul urban (peste 4 milioane) în detrimentul celor din mediul rural. Cei mai mulți votanți au făcut parte, atât în rândul femeilor cât și al bărbaților, din grupa de vârstă 45-64 de ani. Grupa de vârstă cu cei mai puțini votanți a fost 18-24 de ani.
