fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Exit-poll – surprizele unui absenteism istoric: Procentele obținute de principalele partide care au atins pragul electoral

de Razvan Diaconu , 6.12.2020

Absenteismul istoric la alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie au influențat sever distanta dintre sondajele de opinie anunțate în campania electorală și exit-poll-uri.

Rezultatele anunțate duminică seara de institutele Avangarde și CURS se referă doar la situația din interiorul granițelor, opțiunile din diaspora nefiind luate în calcul.

În România, prezența la vot a fost de 31,8% – cea mai mică din ultimele 3 decenii.

O caracteristică a acestor alegeri: absenteismul a fost stimulat și de imposibilitatea de a vota a unei părți din electorat, blocată de COVID-19 la distanță de localitatea de domiciliu, pe fondul organizării alegerilor care nu a permis un astfel de vot. 

În diaspora au votat aproximativ 300.000 de români – de circa 4 ori mai muți decât la alegerile din 2016 – ceea ce ar putea însemna aproximativ 1,5% adăugați la prezența la vot.

O surpriză – atingerea pragului electoral al unui mic și proaspăt partid: AUR – Alianța pentru Unirea Românilor – surpriză specifică perioadelor de criză.

***

Rezultatele exit-poll-ului realizat de institutele Avangarde și CURS

Camera Deputaților

PSD – 30,5%

PNL – 29%

USR PLUS – 15,9%

UDMR – 5,7%

AUR – 5,2%

PRO România – 5%

PMP – 5%

Senat

PSD – 30,6%

PNL – 29,1%

USR PLUS – 16,4%

UDMR – 5,7%

AUR – 5,3%

PMP – 5%

PRO România – 5%

Acest exit-poll nu a luat în calcul votul din diaspora.

Declarațiile liderilor politici

Premierul Ludovic Orban s-a declarat încrezător că PNL va reuși să formeze o majoritate parlamentară alături de ”forțele democratice euro-atlantiste” pentru a forma un guvern ”într-un termen cât mai scurt”.

”Sunt foarte încrezător în capacitatea PNL de a construi o majoritate parlamentară alături de forțele democratice euro-atlantiste care respectă cetățeanul pentru a putea forma un guvern într-un termen cât mai scurt”, a declarat prim-ministrul.

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, imediat după închiderea urnelor, că PSD are un avantaj în exit-poll-uri și le-a mulțumit românilor care au înțeles că guvernul Orban trebuie să plece acasă.

”Le mulțumesc românilor care și-au învins teama și au înțeles necesitatea ca acest guvern Orban trebuie să plece acasă. PSD are un avantaj în exit-poll-uri chiar dacă ponderăm cu voturile din diaspora”, a spus Marcel Ciolacu.

Copreședintele USR PLUS, Dacian Cioloș, spune că dacă rezultatele date de exit-poll pentru alegerile parlamentare 2020 se mențin, este clar că românii nu au dat un mandat clar niciunui partid și că va fi un guvern de coaliție.

“Nu intenționăm să negociem cu PSD o majoritate”, a precizat Dacian Cioloș.

”USR-PLUS estă o forță politică matură, care a dovedit că poate rezista și crește. Vom avea în Parlament foarte probabil un număr dublu față de ce avem acum”, a mai precizat copreședintele USR PLUS.

Traian Băsescu a salutat rezultatul exit-poll-ului care cotează PMP cu 5%, dar a notat că repartiția voturilor și prezența slabă vor genera ”mari probleme de menținere a legitimității” și un guvern cu o susținere ”foarte fragmentată”.

”Asta ar trebuie să-i dea de gândit dl președinte Iohannis atunci când va stimula într-un fel sau altul majoritatea parlamentară (…) Sper ca dl președinte să facă ce trebuie să facă și indiferent de rezultatul ultimului vot să trimită PSD în opoziție, alături de Pro România”, a precizat fostul președinte.

Președintele PRO România, Victor Ponta, și-a îndemnat colegii să fie atenți la numărarea voturilor în secțiile de votare, ”pentu că partidele mici întotdeauna pierd voturi în procesul de numărare”.

Victor Ponta a mai spus că în condițiile unei prezențe atât de scăzute la vot, ”legitimitatea viitorului guvern și parlament va fi un uriaș semn de întrebare, într-o perioada de criză”.

”Mă voi așeza la masă cu toate partidele care vor să facă treabă pentru România, mai puțin cu UDMR-ul”, a mai spus Ponta.

Pragul electoral

Pentru a intra în Parlament, partidele care au participat la scrutin trebuie să treacă pragul de 5%. Pe lângă pragul de 5%, legea prevede și un prag alternativ care ajută partidele cu un bazin electoral puternic doar în anumite zone ale țării. Pragul alternativ prevede că un partid trebuie să obțină cel puțin 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali. De asemenea, condiția de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obținut 5% din voturile valabil exprimate la nivel național. În acest caz respectivul competitor va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului.

Numărul de voturi necesar independenților pentru a prinde mandatul de parlamentar depinde de mai mulți factori: circumscripția în care aceștia candidează, camera pentru care candidează și numărul celor ce se vor prezenta la urne. La atribuirea mandatelor sunt luați în considerare doar candidații independenți care au obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral al circumscripției în care au candidat. Acest coeficient este raportul dintre numărul total de voturi valabil exprimate și numărul senatorilor, respectiv a deputaților care vor fi aleși în respectiva circumscripție.

Prezența la vot, cea mai scăzută din ultimele trei decenii

Prezența la vot s-a menținut pe tot parcursul zilei semnificativ mai slabă decât cea înregistrată la precedentele alegeri generale.

La închiderea urnelor, numărul cetățenilor care și-au exercitat dreptul la vot a fost de 5,8 milioane prezența la nivel național fiind de 31,8%.

Dintre aceștia 3,1 milioane provin din mediul urban, iar 2,7 milioane din mediul rural.

Prezența la precedentele scrutine electorale ale ultimelor 2 decenii:

2000 – 65,3% (rural 64,8%; urban 65,7%)
2004 – 58,9% (rural 59%; urban 58,1%)
2008 – 39,2% (rural 43,9%; urban 35,7%)
2012 – 41,72% (rural 43,4%; urban 40,49%)
2016 –  39,49%, sub nivelul din 2012, numărul votanților fiind de 7.211.975 de persoane.

În 2016, spre deosebire de anterioarele trei scrutine generale (2004, 2008 și 2012), cei mai mulți cetățeni care au votat la alegerile parlamentare  au fost cei din mediul urban (peste 4 milioane) în detrimentul celor din mediul rural. Cei mai mulți votanți au făcut parte, atât în rândul femeilor cât și al bărbaților, din grupa de vârstă 45-64 de ani. Grupa de vârstă cu cei mai puțini votanți a fost 18-24 de ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.12.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Înfrângere zdrobitoare pentru Emmanuel Macron în alegerile regionale din Franța

Iulian Soare

Partidele de stânga și de dreapta sunt câștigătoarele alegerilor regionale franceze organizate duminică, depășind atât La République n Marche, partidul lui Emmanuel Macron, cât și… Mai mult

Europa

Regulile ajutorului de stat – Comisia Europeană pregătește relaxarea

Iulian Soare

Comisia Europeană va prezenta în a doua jumătate a acestui an o revizuire amplă a regulilor de ajutor de stat cu scopul de a facilita… Mai mult

Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Iulian Soare

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult

Stiri

Cel mai mare consumator de energie și-a redus consumul cu 3,9% – INS

Vladimir Ionescu

Consumul brut de energie din industrie – cea mai energo-intensivă, industria metalurgică, a fost anul trecut de 55.643,5 TJ (terajoule – un milion de jouli),… Mai mult

Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult