Cum ar putea autoritățile locale să dezvolte și să coordoneze mai bine eforturile privind lupta cu schimbările climatice? Ce pot face companiile și cum pot colabora cu autoritățile pentru a dezvolta programe prietenoase pentru climă? Cum ar putea UE să susțină mai bine aceste eforturi? Acestea au fost câteva din temele dezbătute luni în cadrul sesiunii „Liderii uitați în cursa contratimp cu schimbările climatice – Cum pot actorii locali să devină jucători cheie în combaterea schimbărilor climatice?” a evenimentului Eurosfat.
Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul președintelui Parlamentului European, David Sassoli, Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.
Speakerii acestei sesiuni a Eurosfat au fost: Gerriette Mollink – Director al Progamului Național pentru Strategia Energetică Națională, Cirpain Ciuciu – rimar Sector 6, Allen Coliban – primar ales Brașov și Victor Dijkshoorn – coordonator Green Cities Projects în România. Iată cele mai importante declarații ale acestora:
Allen Coliban: Obiectivul important este Brașov, capitala verde a României
Campania pe care am dus-o pentru Brașov a avut un obiectiv important: Brașov – capitala verde a României. Brașovul are probleme cu poluarea, iar una din soluții va fi fluidizarea traficului. Politicile anterioare au urmărit crearea de mai mult spațiu pentru mașini. Noul program va urmări realizarea mai multor trotuare, de benzi pentru bicicletă, de parcări la intrările în oraș și crearea unui sistem de car sharing.
Gropile de gunoi sunt de asemenea o mare problemă și generează o mare parte din gazele de seră de la nivel local. Gropile ecologice ar trebui să rezolve problema deșeurilor, pentru că generează inclusiv disconfort olfactiv și am descoperit că felul în care a fost gestionată această problemă în ultimii zece ani a fost unul defectuos.
Totodată, avem nevoie de mai multe parcuri. În acest sens, ar fi nevoie și de sprijin la nivel central, pentru a face exproprieri în zonele de utilitate publică și pentru a primi fondurile necesare. Brașovul are și multe păduri care, din păcate, au fost încadrate în categoria păduri de producție, ce vor ajunge la exploatare atunci când se vor afla la maturitate. Soluția propusă a fost aceea de a crea un parc natural, denumit Brașovia, în tot ce înseamnă arealul împădurit din jurul Brașvului. Practic, Brașovul va deveni un mare muncipiu, iar atunci când ieși din bloc intri într-un parc natural.
De asemenea, ne-am propus să creăm lanțuri scurte de aprovizionare, atrăgând tot mai mulți producători locali din Țara Bârsei și din zonă în piețe. Avem produse de calitate și produse cu care să se mândrim.
Ciprian Ciucu, primar Sector 6: Sunt pentru menținerea sistemului centralizat de termoficare
Se pune problema cum pot fi dezvoltate în București proiecte ce vizează schimbările climatice. Cele mai multe dintre acestea țin de București per ansamblu și mai puțin de sector. Ca primar de sector pot doar sprijini aceste proiecte.
În București, traficul este groaznic și este un factor major de poluare, ce are ca sursă în proporție de 75% emisiile de carbon ce vin din trafic. În zonele urbane cu o densitate mare este clar că soluția trebuie să fie transportul, în special transportul de tip metrou și transportul public electric. Obiectivul final al unei astfel de politici complexe este schimbarea comportamentului de mobilitate al cetățenilor și trecerea de la folosirea mijlocului auto individual la transport public și alternativ.
Mă voi concentra foarte mult pe reducerea consumului de energie, voi face un audit pe iluminatul stradal și decorativ, încurajând în același timp populația să folosească becuri eficiente energetic.
Un factor cu impact important asupra climei este sistemul de termoficare. Bucureștiul are al doilea sistem centralizat de termoficare din lume ca vechime după Moscova, proiectat în anii 50-60. Infrastrcutura a depășit de trei ori durata de viață. Peste 35% sunt pierderi, apă care se duce în pământ.
Opțiunea mea este pentru menținerea sistemului de termoficare pentru că un sistem centralizat este mai eficient. Dacă s-ar trece la un sistem de centrale de apartament, s-ar dubla amprenta de carbon a Bucureștiului. Investiția Guvernului în retehnologiarea Elcen și investiția Primăriei Capitalei mi se pare că sunt soluția viabilă. Este vorba de o rețea ce poate fi subdimensionată deoarece nu mai deserverște o rețea întreagă de firme ce erau în jurul Bucureștiului.
Victor Dijkshoorn, coordonator Green Cities Projects: Când vrem schimbare, folosim ceea ce există, nu luăm totul de la zero
În mediul urban există soluții ieftine pe care le putem aplica pentru a veni cu un răspuns la schimbările climatice- când vrem să face o schimbare, trebuie să folosim ceea ce există, deoarece nu putem lua totul de la zero.
Există mai multe exemple deja puse în practică, ce ne pot demonstra că putem schimba radical în bine o zonă urbană. De exemplu, un colegiu din Olanda utilizează o stație de epurare pentru apa menajeră, iar după epurare apa poate fi folosită pentru a uda vegetația din jur. Se face astfel economie la apă, dar se creează și un ambient plăcut. Clădirea însăși își mărește valoarea economică atunci când în jurul său există plante. Oamenii socializează mai mult, se întâlnesc mai mult. Toate acestea sunt beneficii directe.
De asemenea, un alt exempu este o primărie din Olanda pe al cărei acoperiș a fost instalat un sistem de captare al apei de ploaie ce este folosită apoi pentru a uda plantele din jurul clădirii. Spațiile verzi reduc poluarea și, în plus, oamenilor le plac foarte mult. S-a observat chiar că și productivitatea muncii crește.
Un alt exemplu bun de transformare a mediului urban este o parcare din fața companiei Unilever, inițial un spațiu neprietenos. Aici au fost plantați 42 de copaci din specii diferite, ce au așadar momente diferite când înfloresc, prin urmare spațiul are un aspect frumos mai tot timpul anului. Totodată, au fost montate facilități de încărcare pentru mașini electrice, dar și surse de curent, așa că aici pot fi organizate concerte. În mijlocul fostei parcări a fost creat un spațiu de filtrare a apei și o zonă de socializare, unde în timp au fost organizate târguri și concerte. S-a ajuns la concluzia că dacă spațiul verde din zona urbană crește cu doar 10%, acesta devine chiar un bun habitat pentru fluturi și albine, care nu întârzie să apară.
Gerriette Mollink, Director al Progamului Național pentru Strategia Energetică Națională: Deciziile se iau la nivel regional, nu național
Olanda a luat o serie de măsuri pentru a reduce emisiile de carbon. Aceste măsuri sunt prevăzute într-un acord climatic semnat în 2019. Experiențele anterioare, ce au pornit de la o abordare de sus în jos, au întâmpinat rezistență din partea cetățenilor, în problema eolienelor. De aceea, din 2019 am trecut la o abordare de jos în sus și am identificat la nivel național 30 de regiuni unde este implementat acest sistem.
Acum, în Olanda, deciziile se iau la nivel regional, nu național, iar administrațiile locale sunt cele care iau decizii pentru a gestiona producția sustenabilă de energie. Avem un target de reducere a e emisiilor de carbon până în 2030, însă fiecare regiune vine cu propriile soluții.
Este, practic, un sistem care funcționează la trei niveluri – local, regional și național. Aceste planuri regionale trebuie integrate într-un plan național pentru a emite autorizațiile necesare pentru ridicarea eolienelor. Pentru a emite aceste autorizații e nevoie de o evaluare: se ține cont de numărul de terawați oră, eficiența energetică, spațiul utilizat și țelurile climatice naționale. Cea mai importantă este însă implicarea în acest program a comunităților locale și a publicului.
