fbpx

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Europarlamentare – Tema migrației: Peste 38 de milioane de locuitori din UE nu au cetățenia țării de rezidență

de Iulian Soare , 29.4.2019

Migrația va fi una dintre temele cele mai fierbinți ale confruntărilor electorale pentru Parlamentukl European, devreme ce 38,5 de milioane de locuitori din UE (7,5%) nu aveau cetățenia țării de reședință la 1 ianuarie 2017.

Dintre non-rezidenți, 21,6 milioane de persoane (4,2%) aveau naționalitatea unei țări terțe (din afara UE), iar 16,9 milioane erau cetățeni UE, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat, citate de de AFP și Eyewitness News.

Germania era țara care găzduia cei mai mult “non-naționali” (9,2 milioane), în fața Marii Britanii (6,1), Italia (5) și Franța (4,6).

Proporțional cu populația, Luxemburg este țara care avea cei mai mulți cetățeni străini (48%). Iar Polonia și România cei mai puțini (0,6%).

Permise de sejur

Țările UE pot acorda permise de rezidență unor cetățeni din țări terțe din motive legate de forță de muncă, educție sau în cadrul solicitărilor de azil.

3,1 milioane de noi permise au fost livrate în 2017, potrivit Eurostat. Numărul cel mai ridicat a fost acordat de Polonia (683.000), Germania (535.000), Marea Britanie (517.000) și Franța (250.000).

În 2017, ucraineeni au rămas cetățenii extracomunitari care au obținut cele mai multe permise de sejur (662.000), în fața sirienilor (223.000) și chinezilor (193.000).

Criza migrației

UE s-a confruntat în cu un aflux fără precedent de migranți ajunși pe Marea Mediterană, mare parte dint aceștia fugind de războaiele sau insecuritatea din țările lor, mai ales din Siria.

Potrivit Organizației Internațioanle pentru Migrație (OIM), numărul lor a depășit un milion, dintre care peste 850.000 prin Grecia, veniți în special din Siria (56%), Afganistan (24%) și Irak (10%).

Sosirile în UE s-au redus, totuși, până la peste 363.000 pe mare, în 2016, la care se adaugă peste 20.000 pe cale terestră.

Sosirile totale în UE au scăzut în continuare în 2017 (până la 187.000) și în 2018 (la 144.000), an în care Spania a devenit principala poartă de intrare (65.000 de sosiri).

Pentru 2019, OIM a înregistrat circa 18.000 sosiri în UE din ianuarie până la jumătatea lui aprilie.

Solicitări de azil

Țările UE au înregistrat 580.800 de noi solicitări de azil în 2018, adică mai puțin de jumătate din „vârful” istoric din 2015 (1,26 milioane). Sirienii (80.900) au rămas de departe cei mai numeroși între persoanele care au depus o primă cerere.

Afganii (41.000) și irakienii (39.600) sunt pe locurile doi și trei, în fața pakistanezilor, iranienilor, nigerienilor și turcilor.

În Franța, principalii solicitanți în 2018 au fost afganii, urmați de albanezi și georgieni.

După recordul din 2015, numărul primelor solicitări de azil din UE s-a menținut la un nivel comparabil cu 2016 (aproape 1,2 milioane), înainte de a începe să scadă sensibil începând cu 2017.

Aziluri acordate

Cererile de azil sunt departe de a ajunge toate la un răspuns pozitiv.

În 2018, țările din UE au acordat protecție la circa 333.000 de solicitanți de azil, potrivit Eurostat. Cu 40% mai puțin decât în 2017, când deciziile pozitive scăzuseră deja cu 25% în raport 2016.

Principalii beneficiari au rămas în 2018 sirienii (29% din total), în fața afganilor (16%) și irakienilor (7%). Iar țările care au acordat cele mai multe statute de protecție, inclusiv cel de “refugiat”, au fost Germania (139.600), Italia (47.900) și Franța (41.400).

“Rata de recunoaștere”, respectiv răspunsurile pozitive la cererile de azil, variază puternic după naționalitate.

O largă majoritate a solicitanților de azil din Siria (88%) și din Eritreea (83%) au obținut astfel un statut de protecție în primă instanță în 2018. Mult peste afgani (46%) și irakieni (42%) și mult peste cei din Mali (27%), Senegal (20%) sau Albania (5%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.4.2019

Un raspuns

  1. Alin Codrescu
    30.4.2019, 12:46 pm

    De aici se va trage implozia UE. Toti „europeniștii” și elitele bruxelleoise trag de UE care crapă din toate incheieturile. Păi la cantitatea asta e clar de ce stanga vrea să importe migrație – iși importă electorat dependent de guvern și se ajunge să decidă acest lumpen in funcție de beneficiile pe care le promit socialiștii pe banii altora. Păi cum să nu ai ridicare „populistă” – e demos-ul real impotriva lumpen-ului importat. elitele fac inginerie demografică in Europa și acuză poporul că votează „populist”, asta-i noua etichetă impotriva poporului, a demos-ului care vrea controlul frontierelor și nu vrea să fie inlocuit cu newcomers atrași de beneficii gratis.

Lăsați un comentariu


Europa

România are 58 de companii în topul celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est – raport Coface

Adrian N Ionescu

Numărul companiilor din România care au intrat în ierarhia celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (ECE) a scăzut de la 61… Mai mult

Europa

NATO va decide în februarie dacă rămâne în Afganistan – Jens Stoltenberg

Iulian Soare

O eventuală retragere a NATO din Afganistan va fi decisă la reuniunea din februarie a miniştrilor apărării din statele partenere, a declarat luni secretarul său… Mai mult

Stiri

Analizele și investigațiile paraclinice se pot face oriunde în țară, cu bilet de trimitere – măsura, introdusă prin HG

Vladimir Ionescu

Asiguraţii pot efectua analizele de laborator şi investigaţiile paraclinice oriunde în țară, în baza unui bilet de trimitere din partea medicului. Măsură a fost introdusă… Mai mult

Europa

FT: Ludovic Orban îi critică pe omologii săi din Ungaria și Polonia, care au blocat bugetul UE – pun în pericol asistența economică de care este nevoie

Iulian Soare

Premierul de centru-dreapta al României, Ludovic Orban, îi critică pe omologii săi din Ungaria şi Polonia pentru blocarea bugetului Uniunii Europene, avertizând că poziţia lor… Mai mult

Stiri

Prețurile energiei la consumatorii casnici: cele mai mici din UE la gaze, în ultima treime a clasamentului la energia electrică

Marin Pana

România s-a situat în primul semestru din 2020 pe prima poziție în topul UE al celor mai ieftine gaze naturale livrate consumatorilor casnici și pe… Mai mult

Stiri

Donald Trump a acceptat inițierea tranziției către administrația Joe Biden, după ce Michigan a validat victoria dmeocratului

Iulian Soare

Donald Trump a dat undă verde luni seară, la mai bine de două săptămâni de la anunţarea înfrângerii republicanului în alegerile prezidenţiale din SUA, deschiderii… Mai mult

Europa

Joe Biden o va nominaliza pe Janet Yellen, prima femeie în funcţia de secretar al Trezoreriei SUA. Alți membri ai guvernului

Adrian N Ionescu

Joe Biden, preşedintele ales al Statelor Unite, urmează să o nominalizeze pe Janet Yellen (foto), fostă preşedinte a băncii centrale a SUA (Federal Reserve, Fed),… Mai mult