Taxa digitală propusă de Parlamentul European ar putea aduce până la 25 de miliarde de euro pe an pentru următorul buget al UE, de cinci ori mai mult decât estimarea Comisiei Europene, potrivit unor cifre transmise în exclusivitate Euronews de eurodeputata Danuše Nerudová.
O taxă digitală propusă de Parlamentul European pentru a contribui la finanțarea următorului buget pe termen lung al UE ar putea genera până la 25 de miliarde de euro pe an, potrivit influentei eurodeputate Danuše Nerudová. Noile estimări plasează veniturile generate de taxele propuse de Parlament la nivelul UE cu mult peste cele calculate inițial de Comisia Europeană.
Negocierile au ajuns într-un punct critic. Țările UE încearcă să ajungă la un acord până la sfârșitul anului privind următorul Cadru financiar multianual (CFM), iar noile „resurse proprii”, care ar alimenta direct bugetul UE, rămân un punct major de divergență.
„Avem nevoie de noi resurse proprii pentru a acoperi rambursarea datoriei comune și pentru a finanța noile priorități din bugetul UE”, a declarat pentru Euronews Nerudová (Cehia/PPE).
Ea a solicitat serviciilor Parlamentului să evalueze cât de mult ar putea genera taxele propuse la nivelul UE pentru jocurile de noroc online, serviciile digitale și activele cripto. Concluziile acestora diferă semnificativ de cele ale Comisiei.
Parlamentul European calculează pe baza unei baze de impozitare mult mai largi
Potrivit estimărilor Parlamentului, consultate în exclusivitate de Euronews, taxa digitală ar putea genera până la 25,2 miliarde de euro pe an, de cinci ori mai mult decât cifra estimată de Comisie.
„Parlamentul European calculează pe baza unei baze de impozitare mult mai largi decât Comisia. Sectorul tehnologic include, de exemplu, și serviciile de streaming și de procesare a datelor, pe care Comisia le-a omis complet”, a declarat Nerudová.
Propunerea Parlamentului extinde domeniul de aplicare al taxei mult dincolo de serviciile de publicitate și intermediere și majorează cota de impozitare de la 3% la 5%. Estimarea Comisiei s-a bazat pe taxele existente pentru serviciile digitale din Franța, Spania și Italia.
„Aceasta este o estimare foarte conservatoare, chiar dacă este mult mai mare decât propunerea Comisiei. Însă diferența uriașă vine din baza de impozitare pe care o folosim în estimările noastre”, a continuat Nerudová.
Statele membre, sceptice cu privire la introducerea taxei digitale
Între timp, mai multe state membre și-au exprimat scepticismul față de o taxă digitală din cauza unor „considerente geopolitice”, mai exact a riscului ca guvernul SUA să riposteze prin introducerea unor noi măsuri comerciale.
„Aceste reacții apar chiar și fără taxa digitală. Avem aici numeroși giganți din domeniul tehnologiei, care își desfășoară activitatea în întreaga Europă fără să plătească o parte echitabilă. Acesta este instrumentul prin care putem impozita aceste companii, care nu concurează de pe o poziție egală cu cele europene”, a declarat Nerudová.
„Acesta este instrumentul potrivit pentru a strânge bani pentru bugetul UE într-un mod sustenabil”, a adăugat ea.
Estimarea Parlamentului pentru jocurile de noroc online este de peste două ori mai mare decât cea a Comisiei: 3,9 miliarde de euro față de 1,9 miliarde de euro. În ceea ce privește impozitul pe câștigurile de capital din activele cripto, Parlamentul estimează venituri de 3 miliarde de euro, comparativ cu 2,4 miliarde de euro în estimarea Comisiei.
Taxa pe jocurile de noroc online se confruntă cu o opoziție puternică din partea Maltei, unde își au sediul european multe dintre companiile care operează în domeniul pariurilor online.
Impozitul pe câștigurile de capital din activele cripto este, în general, privit favorabil, dar este considerat și foarte dificil de implementat, deoarece ar putea fi ușor eludat și ar fi supus volatilității acestei piețe.
Întrebată dacă Comisia ar putea implementa taxele la timp pentru începutul următoarei perioade bugetare, în 2028, Nerudová a spus că negocierile sunt deja în întârziere.
„Impozitul pe activele cripto ar putea fi complicat, însă o taxă digitală este destul de ușor de implementat la nivelul UE”, a spus ea.
(Citește și: ”Șeful Eurogrupului, la București. Nicușor Dan: România susține un buget UE ambițios – Ministrul Nazare: România și Grecia se vor coordona în ECOFIN și Eurogrup+ pe reguli fiscale, taxare și competitivitate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
