Meniu
Căutați aici
Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro
Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe » România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor
Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe » Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR
Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe » Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte
Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe » BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă
Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe » Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.
25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe » Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro
Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe » Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța
Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe » BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene
Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe » Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?
Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe » Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale
Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe » Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro
Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe » Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE
România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe » Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe » Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021
Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe » Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR
Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe » Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”
România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe » Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE
Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe » Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe » Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale
România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe » 
Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro
de Marin Pana 12.5.2015
Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei. Sondajul a acoprit cetățeni din Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și, în premieră, Suedia.
Celelalte două state care nu au adoptat euro, Marea Britanie și Danemarca, nu au intrat în sondaj deoarece aceste țări nu sunt obligate să-și schimbe moneda națională.
Scorul țărilor în care euro beneficiază de suport popular versus țările în care este respins de majoritatea populației este de 4 la 3, cu observația că cele patru țări în cauză sunt cele mai sărace relativ la media UE. Oarecum surprinzător, liderii opoziției la euro sunt cehii, care îi întrec în această privință chiar și pe suedezi.
Click pentru mărire
Per total respondenți, părerile rămân împărțite și s-au stabilizat după fluctuațiile din anii precedenți. Astfel, 49% dintre cei intervievați în cele șapte țări menționate susțin adoptarea euro, comparativ cu 52% în 2014 și 45% în 2013. Procentajul celor care se așteaptă la consecințe pozitive pentru țara lor în cazul trecerii la euro este și mai redus, respectiv 41%, în timp ce 53% se așteaptă la consecințe negative.
Din nou, România conduce în această privință, cu 54% din respondenți convinși de efectul pozitiv al trecerii la euro, față de 50% în Ungaria și doar 40% în Bulgaria ( interesant că bulgarii fac diferența între ce vor și consecințe ). La coada clasamentului apar din nou cehii, cu doar 26%. Cu toate acestea, 71% dintre ei au afirmat că s-ar descurca dacă ar fi nevoiți să treacă la euro, față de 89% în cazul românilor.
Noi suntem și cei care recunoaștem cel mai puțin faptul că nu suntem pregătiți pentru aderarea la Eurozonă, cu 69%. Acest procentaj se relaționează la o medie pe cele șapte țări de 79% și la un nivel maxim de 86% în Polonia. Din această perspectivă, polonezii par a fi cei mai raționali în motivarea deciziei de adoptare a euro (nu vor nu pentru că nu vor, ci pentru că nu e bine).
De reținut, o majoritate covârșitoare a celor intervievați a indicat drept esențială pentru pregătirea trecerii la euro afișarea prețurilor în ambele valute. 70% se așteaptă ca această afișare concomitentă în moneda națională și euro să aibă loc în magazine, 66% să figureze pe facturi iar 64% pe fluturașii de salariu.În context, rezultă că dacă România va lua decizia fermă a trecerii la euro din 2019, ar trebui să o facă rapid, pentru a beneficia de sprijinul popular conjunctural, să stabilească foarte clar pașii ce trebui urmați și să pregătească deja afișarea duală a prețurilor, în lei și euro.
Lăsați un comentariu
Parteneri:
