Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro
de Marin Pana 12.5.2015
Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei. Sondajul a acoprit cetățeni din Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și, în premieră, Suedia.
Celelalte două state care nu au adoptat euro, Marea Britanie și Danemarca, nu au intrat în sondaj deoarece aceste țări nu sunt obligate să-și schimbe moneda națională.
Scorul țărilor în care euro beneficiază de suport popular versus țările în care este respins de majoritatea populației este de 4 la 3, cu observația că cele patru țări în cauză sunt cele mai sărace relativ la media UE. Oarecum surprinzător, liderii opoziției la euro sunt cehii, care îi întrec în această privință chiar și pe suedezi.
Per total respondenți, părerile rămân împărțite și s-au stabilizat după fluctuațiile din anii precedenți. Astfel, 49% dintre cei intervievați în cele șapte țări menționate susțin adoptarea euro, comparativ cu 52% în 2014 și 45% în 2013. Procentajul celor care se așteaptă la consecințe pozitive pentru țara lor în cazul trecerii la euro este și mai redus, respectiv 41%, în timp ce 53% se așteaptă la consecințe negative.
Din nou, România conduce în această privință, cu 54% din respondenți convinși de efectul pozitiv al trecerii la euro, față de 50% în Ungaria și doar 40% în Bulgaria ( interesant că bulgarii fac diferența între ce vor și consecințe ). La coada clasamentului apar din nou cehii, cu doar 26%. Cu toate acestea, 71% dintre ei au afirmat că s-ar descurca dacă ar fi nevoiți să treacă la euro, față de 89% în cazul românilor.
Noi suntem și cei care recunoaștem cel mai puțin faptul că nu suntem pregătiți pentru aderarea la Eurozonă, cu 69%. Acest procentaj se relaționează la o medie pe cele șapte țări de 79% și la un nivel maxim de 86% în Polonia. Din această perspectivă, polonezii par a fi cei mai raționali în motivarea deciziei de adoptare a euro (nu vor nu pentru că nu vor, ci pentru că nu e bine).
De reținut, o majoritate covârșitoare a celor intervievați a indicat drept esențială pentru pregătirea trecerii la euro afișarea prețurilor în ambele valute. 70% se așteaptă ca această afișare concomitentă în moneda națională și euro să aibă loc în magazine, 66% să figureze pe facturi iar 64% pe fluturașii de salariu.
În context, rezultă că dacă România va lua decizia fermă a trecerii la euro din 2019, ar trebui să o facă rapid, pentru a beneficia de sprijinul popular conjunctural, să stabilească foarte clar pașii ce trebui urmați și să pregătească deja afișarea duală a prețurilor, în lei și euro.