duminică

24 martie, 2024

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

6 noiembrie, 2014

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și 2,2% pentru anul viitor.

Este o evoluție pe același trend cu celelalte state din UE dar cu o pantă atât de pronunțată încât estimarea finală a ajuns la mai puțin de jumătate din cea inițială. Ceea ce ne ajută să rămânem, sperăm noi pe termen mediu, în criteriile de la Maastricht.

CLICK pentru mărire

Concret, dată fiind valoarea de 1,54% a inflației anuale consemnată la finele trimestrului trei, prognoza BNR implică păstrarea cu aproximație a acelorași valori de inflație lunară în intervalul octombrie – decembrie pe 2014 ca și în 2013. Reamintim datele consemnate atunci, cu observația că la finele anului trecut inflația anuală a fost în scădere, în timp ce acum ar urma să rămână aproximativ constantă.

CLICK pentru mărire

Desigur, ceea ce contează pentru confirmarea prognozei va fi respectarea unei medii a inflației lunare de circa 0,2% ( valoare traductibilă în termeni anualizați exact în ținta de 2,5%) și nu repetarea exactă a valorilor de anul trecut.

În context, chiar dacă inflația se va plasa pe final de an la limita de jos a coridorului de 2,5% plus/minus 1%, se poate afirma că BNR a reușit stabilizarea prețurilor la un nivel optimal și nu se pune problema unei inflații prea scăzute ( fenomen nedorit, de exemplu, în Polonia, pentru a nu afecta încasările bugetare).


Diminuarea de 0,7 procente a valorii de inflație pe final de an 2014 în raportul recent față de Raportul asupra inflației întocmit de BNR în urmă cu trei luni se poate explica prin acțiunea a trei factori, care, în mod evident, nu puteau fi prevăzuți în modelul economic:

  • Importurile mai mari din statele afectate de restricțiile impuse de Rusia au determinat un efect de reducere a indicelui general al prețurilor de 0,3% pe filiera produselor cu prețuri volatile (așa numitul trinom legume-fructe-ouă, prescurtat LFO)
  • Scăderea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, urmare a unei producții mai mari a SUA și Arabiei Saudite, a dus la o influență de -0,25% pe indicele prețurilor de consum
  • Menținerea constantă a prețului gazelor naturale comparativ cu o creștere de 3% prevăzută în calendarul anunțat la începerea procesului de liberalizare a pieței de profil a dus la o scădere cu 0,15% a IPC

Interesant că influența pe indicele de inflație din 2015 a evoluției prețurilor la tutun și băuturilor alcoolice a fost menținută în toate aceste patru prognoze succesive la -0,1%. Ceea ce înseamnă că a fost păstrată ipoteza aplicării legislației în vigoare la un curs stabil, cu rezultatul unor diminuări de prețuri la aceste produse, urmare a reducerii accizei cu circa cinci procente.

CLICK pentru mărire

De remarcat valoarea constantă și redusă a indicatorului CORE 2 ajustat (total IPC exclusiv produse și servicii cu preţuri reglementate – medicamente, energie electrică, gaze naturale, energie termică, transport C.F.R., transport pe apă, poştă şi curier, abonament radio-TV, servicii de eliberare carte identitate, permis auto, paşaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii stabilite de administraţia locală -, legume, fructe, ouă, combustibili, băuturi şi tutun). În fapt, acesta este indicatorul asupra căruia acționează eficient politica monetară.

De reținut că nu avem de-a face cu o problemă care reclamă valori de maxim sau minim, ci valori optime, care să realizeze un compromis între necesitatea de a induce creșterea prin expandarea cererii interne și aceea de nu descuraja economsirea internă. Asta pentru a nu risca o instabilitate indusă de capitaluri volatile, care pot pleca la fel de ușor cum au venit pentru o fructificare mai bună.

Oarecum paradoxal față de prudența cu care au fost întocmite succesiv prognozele de inflație, datele la zi ne îndreptățesc să credem în păstrarea ecartului față de cele mai bune performanțe în materie de creștere a prețurilor înregistrate de statele UE. Reamintim că în septembrie 2014 ne încadram, cu un indice armonizat IAPC de 1,3% ( media ultimelor 12 luni după metodologie europeană) în plafonul de 1,5% rezultat din media de 0% dată de Portugalia, Slovacia și Spania).


Se creează, astfel premizele pentru o plasare confortabilă la nivelul indicatorului de inflație (spre finalul anului viitor nici nu va mai conta prea mult care, anuală sau medie anuală – cea prevăzută la Maastricht -, deoarece vor converge spre o valoare comună). Confortabilă din perspectiva obiectivului de aderare la euro în 2019, care reclamă intrarea în anticamera de testare a stabilității ERM II cel mai târziu de la 1 ianuarie 2017.

Totul este să dovedim moderație în politica de venituri și de redistribuire a acestora, într-un moment în care productivitatea muncii începe să nu mai acopere eficient creșterile salariale, darămite angajamentele de politică socială. De unde, tocmai în contextul unei inflații sensibil mai mici decât cea preconizată, poate ar trebui să reconsiderăm și nivelul de indexare al beneficiilor avansului economic (tot recent ajustat și el).

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: