Guvernul nu a reușit să se împrumute luni de pe piața primară a titlurilor de stat, în contextul intensificării riscului politic și suveran după rezultatul alegerilor de duminică, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
BNR administrează atât piața primară cât și piața secundară a titlurilor de stat.
(Citește și: ”Cristian Grosu / Planul B”)
Ministerul Finanțelor a redeschis luni, după alegeri, o nouă serie de titluri de stat. MF a încercat să vândă obligațiuni pe 4 ani, mai precis obligațiuni cu scadența aprilie 2029.
Băncile au transmis însă oferte în nume propriu și al clienților în valoare de doar 295 milioane de lei, mult sub prospectul Ministerului de Finanțe, de 500 de milioane de lei, iar Finanțele au respins ofertele.
Un eșec similar, într-o situație similară, s-a întâmplat și în 25 noiembrie 2024, a doua zi după prezidențiale, când pe primul a ieșit candidatul izolaționist Călin Georgescu.
Creștere a primei de risc suveran – costurile de împrumut o iau în sus
Licitația nereușită a fost doar al doilea astfel de eșec pentru Finanțe din acest an. Piața s-a tensionat încă din aprilie, când per total ofertele băncilor au fost sub prospectele inițiale ale MF în 4 din cele 11 licitații de titluri de stat, indicând spre incertitudine în piața titlurilor de stat și în rândul investitorilor, înainte de alegeri.
De exemplu, la ultima serie de împrumuturi din aprilie, Finanțele atrăgeau pe o maturitate de 2 ani doar 366 de milioane de lei – acesta a fost al patrulea împrumut parțial (sub prospect) din acest an. În plus, acesta a fost la o dobândă medie de 7,14%, în creștere cu 21 de puncte de bază (0,21%) față de împrumutul de pe aceeași scadență luat în final de martie.
Eșecul de luni a împins costurile de finanțare din piața secundară și mai sus:
dobânda suverană pe 10 ani (RO10Y) a ajuns acum la 7,87%. Înainte de alegeri, RO10Y era la 7,47%.
Partea plină a paharului: Băncile au bani în exces, iar Finanțele au acoperit deja o parte semnificativă din necesarul de finanțare
Partea pozitivă este că băncile – cei mai mari cumpărători de titluri de stat – continuă să aibă un surplus de lichiditate major, cu relativ munte de bani în cufere – excesul de lichiditate din bănci s-a ridicat în luna martie la 33,8 miliarde de lei, a treia lună la rând de creștere.
Acest excedent de lichiditate din bănci este principala sursă de finanțare a agenților economici, a gospodăriilor ce formează economia reală și care contractează credite bancare și a guvernului României, care are nevoie să-și acopere deficitul bugetar (de 7% din PIB ținta din acest an) atrăgând împrumuturi.
În plus, băncile vor primi săptămâna aceasta o nouă infuzie de bani de la Guvern, care va plăti către investitori din piața internă (rezidența creditorului în România) suma de 10,6 miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice, mare parte fiind plăți de dobânzi.
Un alt lucru pozitiv este faptul că Ministerul Finanțelor a reușit să acopere, după primele trei luni din 2025, aproximativ 40% din necesarul brut de finantare al Guvernului din acest an, care se ridică la 232 de miliarde de lei.
(Citește și: ”BNR menține dobânzile, dar riscul de recesiune intră oficial pe radarul băncii centrale”)
(Citește și: ”Guvernul accelerează împrumuturile sperând la costuri bune: cu 94 mld. lei după 3 luni și-a acoperit 40% din necesarul de finanțare”)
(Citește și: ”Reacție puternică a piețelor la alegeri – Scădere brutală pe bursă, creștere a primei de risc pe titluri de stat”)
***
Urmărește-ne pe Google News
