România se numără printre țările din Europa Centrală și de Est cele mai expuse riscurilor generate de valurile de căldură și de scăderea nivelului apelor asupra producției de energie nucleară, alături de Ungaria și Bulgaria, deoarece centrala nucleară de la Cernavodă utilizează un sistem de răcire directă cu apă din Dunăre, potrivit unei analize Erste.
Economiștii băncii arată că vulnerabilitatea centralelor nucleare din regiune diferă semnificativ în funcție de tehnologia de răcire utilizată. Astfel, reactoarele de la Cernavodă, Paks și Kozlodui sunt mai expuse efectelor secetei și temperaturilor ridicate decât cele din Cehia, Slovacia și Slovenia, care utilizează sisteme de răcire ce reduc dependența de debitele râurilor.
„Centralele care se bazează pe răcirea directă cu apă din râu, precum Paks din Ungaria, Kozlodui din Bulgaria și Cernavodă din România, sunt foarte vulnerabile la condițiile de mediu. Deoarece toate trei utilizează direct apa Dunării, debitele scăzute și temperaturile ridicate ale apei le amenință frecvent funcționarea, impunând reduceri temporare de putere sau chiar opriri pentru protejarea echipamentelor și a ecosistemelor locale”, se arată în analiza Erste.
Raportul subliniază că energia nucleară are un rol strategic în regiune, Europa Centrală și de Est având una dintre cele mai ridicate ponderi ale producției de electricitate din surse nucleare din lume, fiind depășită doar de Franța.
„Energia nucleară joacă un rol central în mixul energetic din Europa Centrală și de Est, ceea ce face ca regiunea să aibă una dintre cele mai mari ponderi ale producției de electricitate din surse nucleare la nivel mondial, fiind depășită doar de Franța”, potrivit analizei.
Centralele de pe Dunăre sunt cele mai expuse
Erste atrage atenția că centralele care utilizează apă din Dunăre într-un sistem de răcire cu circuit deschis (once-through cooling) sunt cele mai vulnerabile în perioadele de secetă și caniculă.
„Centralele care se bazează pe răcirea directă cu apă din râu, precum Paks din Ungaria, Kozlodui din Bulgaria și Cernavodă din România, sunt foarte vulnerabile la condițiile de mediu. Deoarece toate trei utilizează direct apa Dunării, debitele scăzute și temperaturile ridicate ale apei le amenință frecvent funcționarea, impunând reduceri temporare de putere sau chiar opriri pentru protejarea echipamentelor și a ecosistemelor locale”, potrivit Erste.
Sistemul de răcire cu circuit deschis presupune captarea apei direct din fluviu, utilizarea acesteia pentru răcirea condensatoarelor și evacuarea ulterioară înapoi în râu. Acest tip de instalație necesită volume mari de apă și este sensibil atât la scăderea debitului, cât și la creșterea temperaturii apei.
Turnurile de răcire reduc dependența de debitele râurilor
În schimb, centralele nucleare din Cehia și Slovacia utilizează sisteme de răcire cu circuit închis (closed-loop cooling), bazate pe turnuri de răcire, ceea ce le face mult mai puțin vulnerabile la seceta hidrologică.
„Instalațiile nucleare din Cehia, Slovacia și Slovenia sunt mult mai bine protejate împotriva secetei hidrologice. Cehia și Slovacia utilizează turnuri de răcire cu circuit închis alimentate din rețele hidrografice locale, care consumă mult mai puțină apă, iar Cehia își protejează suplimentar alimentarea prin sisteme dedicate de rezervoare”, arată Erste.
Turnurile de răcire funcționează prin recircularea aceleiași ape de răcire, iar numai o cantitate relativ redusă este completată pentru a compensa pierderile prin evaporare. Din acest motiv, captările din râuri sunt mult mai mici decât în cazul sistemelor cu circuit deschis.
La centrala Temelín și la centrala Dukovany din Cehia sunt utilizate turnuri de răcire, iar alimentarea cu apă este susținută inclusiv de sistemul de acumulări Dalešice–Mohelno, construit special pentru asigurarea funcționării centralei Dukovany. În Slovacia, reactoarele de la Mochovce și Bohunice folosesc, de asemenea, sisteme de răcire recirculante.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) și Asociației Mondiale Nucleare (World Nuclear Association), sistemele cu turnuri de răcire reduc semnificativ necesarul de apă captată din surse naturale, însă consumă apă prin evaporare și implică investiții și costuri de operare mai ridicate decât sistemele cu circuit deschis.
Slovenia utilizează un sistem mixt
În cazul Sloveniei, Erste arată că centrala Krško utilizează „un sistem hibrid de răcire”, ceea ce reduce expunerea la variațiile hidrologice comparativ cu centralele de pe Dunăre.
Potrivit operatorului centralei, instalația utilizează apa râului Sava împreună cu sisteme auxiliare de răcire, configurație care îi conferă o flexibilitate mai mare în perioadele cu temperaturi ridicate.
Economiștii Erste subliniază că diferențele dintre tehnologiile de răcire fac ca riscul să nu fie uniform la nivelul întregii regiuni.
„Datorită acestor strategii diferite de răcire, regiunea, în ansamblu, nu se confruntă cu același nivel de risc operațional. Atât Cehia, cât și Slovacia au fost exportatori neți de energie electrică, iar Slovacia exportă energie inclusiv către Ungaria”, concluzionează analiza.
(Citește și: ”Vești bune de la Cernavodă: nivelul Dunării a crescut cu 2 cm după detonarea stâncii Pârjoaia, Reactorul 2 câștigă câteva zile în plus de funcționare – Urmează amplasarea a patru barje pentru direcționarea apei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
