fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Radiografia creditării corporate: Agricultura, a treia cea mai rapidă creștere – Comerțul surclasează Industria și devine cel mai mare client al sistemului bancar

Agricultura a consemnat al treilea cel mai rapid ritm de creștere al creditării, în vreme ce scăderea împrumuturilor acordate industriei prelucrătoare a permis companiilor din… Mai mult

22.09.2020

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Efecte perverse ale creșterii prea rapide a veniturilor nominale

de Marin Pana 10.1.2016

New profitable Year 2016Creșterea rapidă a veniturilor populației poate avea efecte negative care să depășească în amplitudine majorarea de moment a sumei primite drept salariu sau pensie. Cu atât mai mult cu cât, cel puțin la nivelul declarațiile oficiale, autoritățile nu au epuizat creșterile de venituri acordate în anul electoral.

Banca centrală a avertizat deja în privința eventualității transmiterii unor alte creșteri ale veniturilor pe parcursul acestui an electoral către majorarea dobânzilor, creșterea prețurilor și devalorizarea leului în raport cu euro.

Ceea ce trebuie reținut în context, dincolo de prudența în politica de indexări și păstrarea corelației cu productivitatea muncii, este diferența dintre fluxul de bani care vine lunar într-o familie și stocul de bani sau averea acestei familii.

Iar asta deoarece, lucru mai puțin știut, România figura în 2014 la un indicator important chiar pe ultimul loc în UE, și anume la valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor.

Concret, noi aveam doar 4.227 euro avere personală față de 6.455 euro în cazul bulgarilor ( care îi devansau la acest indicator chiar și pe polonezi și slovaci, deoarece aveau un grad mai redus de îndatorare pentru bunurile deținute).

Mai mult, România şi Slovacia erau sigurele state din regiune încadrate la LWC – low wealth countries, state cu averi scăzute. Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Polonia sunt o clasă mai sus, la MWC – state cu averi medii – vezi articolul ”Global Wealth 2015: ”Averea” populației din România și caracteristicile ei” de Alexandra Pele apărut în 2 octombrie 2015 pe cursdeguvernare.ro.

Dincolo de nivelul de trai de moment, mai contează și capacitatea de a gestiona în timp o avere personală, atâta cât este ea, știind că va veni în mod inevitabil scadența trecerii la moneda unică europeană (și abia atunci vom vedea adevărul în privința creșterilor de venituri).

Realitatea cruntă este că, deși încasăm lunar mai mulți bani exprimat în euro ( noi cu un curs flotant, față de un curs fix în raport cu euro la sud de Dunăre), mai avem de nevoie de o majorare de peste 50% a averii personale pentru a-i prinde din urmă pe bulgari. Ce am luat pe împrumut nerambursat încă doar ne creează iluzia bogăției iar riscul de majorare a costurilor lunare achitate pentru această bogăție se păstrează.

Or, degeaba se încasează pe moment și în termeni nominali (ca expresie în cifre) mai mulți bani dacă se va ajunge ca puterea de cumpărare să se deterioreze prin inflație mărită și, mai important, averea exprimată în euro să scadă.

Inclusiv valoarea caselor și terenurilor deținute, inclusiv valoarea pensiilor private obligatorii administrate privat sau a celor facultative ( care se vor încasa în euro și nu în leii investiți din care provin). Ca să nu mai vorbim despre creșterea ratelor la creditele luate în valută.

De remarcat în context faptul că o asemenea evoluție avantajează pe cei care nu dețin mare lucru, penalizând pe cei care au acumulat cât de cât ceva din munca depusă. Ceea ce va descuraja economisirea, fără de care nu se pot finanța cei care nu au încă resurse financiare pentru o casă sau pentru a deschide o afacere. Cu consecințe mai greu de calculat dar ușor de intuit în privința viitoarei creșteri economice.

Totodată, majorarea nesustenabilă și împovărătoare pentru bugetul public a veniturilor acordate către bugetari și pensionari riscă să și producă și o diminuare a valorii activelor pe care statul încă le mai deține și pe care le-ar mai putea valorifica.

În plus, pentru rambursarea obligațiilor asumate în contul împrumuturilor luate de stat în valută, ar fi necesară majorarea impozitelor, pentru a strânge mai mulți lei în contrapartida acelorași sume contractate în euro sau dolari.

Desigur, există spațiu pentru majorarea veniturilor aferente muncii tocmai din aceea că ne situăm, de parte pe ultimul loc în UE la ponderea acestora în PIB, cu circa 31%, față de un reper de 40% pentru țările din regiune și 50% în Occident. Dar pentru asta va trebui să mai vrea și angajatorul ( privat și străin) să cedeze din cele 69%.

Deocamdată, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, putem doar să ne uităm la corelația teoretică ( dar implacabilă pentru tendința de refacere a echilibrelor macroeconomice ) între productivitatea muncii industriale ( care dă tonul în economie și este, tehnic, credibilă) și evoluția salariului real.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

O anumită ajustare putea fi și trebuia făcută.

Problema este cât de mare și până unde se poate merge cu creșterea veniturilor (să nu uităm de creșterea pensiilor cu 5% la o inflație situată destul de clar în teritoriul negativ la începutul anului 2016) fără a se declanșa mecanismele de reglare prin dobândă, inflație și curs de schimb.

Cu datele disponibile contrastante ( -0,1% productivitatea muncii și +8,2 tot pe medie la 10 luni dar +11,5% majorare salarială deja bătută în cuie pe termen lung) disponibile la votarea bugetului v-ați fi încumetat să majorați veniturile cu conștiința împăcată ? Dar să mai vă gândiți la acordarea din bani publici a altor beneficii pe parcursul anului 2016 ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2016

2 comentarii

  1. Mihail Cristea
    10.1.2016, 7:31 pm

    Excelent articol, prin abordarea propusa si stilul curat al autorului. As comenta doua lucruri:
    1. in raportul 31 vs 69 la venituri aferente muncii din PIB exista o distorsiune adusa de “munca si plata la negru” care aduce cateva puncte??? din 69 spre 31;
    2. Corelatia cresterii veniturilor cu dinamica de crestere a productivitatii mi se pare esentiala, de aici si nevoia stringenta de implementare a Legii salarizarii unitare in sectorul bugetar care sa aduca si o Lege a corelarii pensiilor cu cea a salarizarii pe baza principiului contributivitatii in calcularea pp.
    Stoparea politicilor de crestere de venituri pe categorii mari de pensionari si/sau salariati si aplicarea de cresteri diferentiate pe categorii mai mici cu scop de ajustare si corelare intercategoriala.

  2. Klopo_Tare
    11.1.2016, 11:00 am

    Exista o chestie subtila pe care economistii o ignora. Economia este o stiinta conjuncturala. Ea depinde de intentiile oamenilor – de exemplu eu imi cheltuiesc venitul pentru a-mi lua un televizor sau o masina pentru ca sa fac taxi cu ea. Doua cazuri diferite. Dar comunismul dorea sa distruga capitalismul si fostii comunisti care INCA MAI CONDUC ROMANIA continua politica de distrugere – adica risipire a capitalului. Impiedica formarea capitalului prin taxe excesive care sunt cheltuite incoerent si ineficient de stat, premiind shmekerii si milionarii de carton; impiedica investirea eficienta a putinului capital autohton prin bariere birocratice si legi incoerente; si impiedica formarea unei clase mijlocii prin taxarea excesiva a micilor afaceri – vezi cazul PFA.

Lăsați un comentariu


Stiri

BEC a anulat alegerile organizate în Moldova Nouă – candidatura celui care a câștigat primăria nu era validă, alegeri noi pe 11 octombrie

Razvan Diaconu

Biroul Electoral Central (BEC) a dispus anularea alegerilor pentru funcţia de primar al oraşului Moldova Nouă din judeţul Caraş Severin şi reluarea scrutinului, după ce… Mai mult

Europa

Consiliul European la Bruxelles: dosarele fără unanimitate și agenda președintelui Iohannis

Victor Bratu

Liderii UE se întâlnesc în persoană la Bruxelles, joi și vineri, în încercarea de a debloca decizii de politică externă- sancțiunile împotriva Belarus și relația… Mai mult

Stiri

Alianța Producătorilor de Film a devenit membru al Confederației Patronale Concordia

Vladimir Ionescu

Confederația Patronală Concordia anunță joi că Alianța Producătorilor de Film, organizație ce reunește în prezent 45 de companii de producție cinematografică, a devenit membru al… Mai mult

Stiri

Rezervele valutare au scăzut cu 3,2 miliarde de euro în septembrie

Vladimir Ionescu

Rezervele valutare ale României au scăzut cu 3,17 miliarde de euro în septembrie, la 32,28 miliarde de lei, ca urmare a rambursării unor împrumuturi în… Mai mult

Europa

Noi restricții și măsuri anti-Covid în UE / În Cehia, alegătorii aflați în carantină votează din mașină

Iulian Soare

Cehia și Slovacia reinstituie starea de urgență, cu reguli asemănătoare celor din prima perioadă de lockdown, dar nu la fel de dure, Madridul a intrat… Mai mult

Stiri

SUA se pregătește să arunce în joc încă 1,5 trilioane de dolari pentru sprijinul economiei

Raluca Florescu

Administrația Trump a propus miercuri o nouă schemă de sprijin financiar pentru economie, în valoare de  1,5 trilioane de dolari, din care 20 de miliarde… Mai mult

Europa

Bizarul Raport pe Statul de drept în UE: Bulgaria, România și Austria au mai multe probleme decât Ungaria

Iulian Soare

Mai multe țări din Uniunea Europeană nu reușesc să atingă standardele minime ale blocului referitoare la principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența judiciară,… Mai mult