(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare

Impactul crizei guvernamentale provocate de demisia premierului Ciolacu după victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale a liderului AUR George Simion a pătruns marți în economia reală, odată cu deprecierea puternică a leului în raport cu euro, care a ajuns la fixingul BNR la 5,04 lei și chiar a continuat să crească pe piața valutară la 5,09 lei, la ora 15:30. Dar nu a fost nici pe departe singurul efect.

Dar până la deprecierea monedei naționale, unda de șoc a rezultatului primului tur s-a transmis în special în economia financiară a României:

investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la rezultatul alegerilor și implicit la apariția instabilității politice fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale și mutarea banilor în alte țări.

Odată cu lăsarea din mână a cursului de către BNR, impactul intră în sfera economiei reale.

Deprecierea cursului riscă să consemneze debutul, de o manieră mai dură, a ajustării fiscal-bugetare pe care ne-o tot cere Comisia Europeană și agențiile de rating și pe care Consiliul Fiscal și Banca Națională a României tot insistă. De altfel, BNR țintuit cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea, care, însă, a tot fost amânată de guvernanți și per total inversată anul trecut din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la un nivel de criză sau recesiune gravă: 9,3% din PIB.

România a intrat practic într-o criză clasică a piețelor emergente (Argentina, ca exemplu, care nu are însă ancore de stabilitate ca UE și NATO), în care o criză politică, cuplată cu deficite bugetar și de cont curent mari, produc o pierdere a încrederii piețelor și investitorilor și implicit ieșiri de capitaluri.

Efectele la cald

1, Deprecierea cursului, sub presiunea goanei după euro

Deprecierea se va resimți în multiple forme, în funcție și de dimensiunea deprecierii. În mod normal, BNR permite o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe.

Faptul că leul a fost țintuit în raport cu euro în ultimii aproape 4 ani (vezi grafic EUR/RON) a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare, iar o ajustare „dintr-o bucată” ar însemna o depreciere cuprinsă între 8 și 10 procente pentru cursul euro/leu – asta ar echivala cu un curs de 5,4-5,5 lei/euro în final de an.

Deprecierea cel mai probabil va fi controlată de BNR și operate cu gradualitate – dovadă intervenția de marți, când cursul a fost adus înainte de fixingul oficial al BNR de la 5,1 lei/euro la 5,0378 lei/euro, de unde a continuat apoi să crească.

De notat faptul că până și guvernatorul Mugur Isărescu a spus încă în noiembrie, înainte de alegeri, că leul este supraevaluat în fața euro cu circa 5%. Isărescu pregătea de altfel terenul prin semnale cu privire la ajustarea cursului, la fel cum a făcut în luna februarie, când a făcut trimitere la o depreciere abia după alegeri.

„Eu aș detensiona discuțiile despre depășirea nivelului de 5. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. (…) Noi am folosit cursul ca o ancoră de stabilitate. A fost pandemie, război, criză energetică. Nu am ținut secret că facem lucrul acesta. Dar avem în continuare cursul determinat de piață. Că am intervenit, am mai intervenit. (…) În momentul actual chiar că nu este momentul, cazul să se deprecieze cursul – avem o groază de tensiuni. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate (cursului), pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal și se restabilește încrederea – o să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului”, a declarat guvernatorul BNR în februarie.

O depreciere a cursului va duce la creșterea prețurilor bunurilor din import, precum și la ieftinirea bunurilor de export, sprijinind o reechilibrare a balanței comerciale cu bunuri a României, puternic deficitare. Totodată, deprecierea cursului va avea un impact psihologic, care cuplat cu criza politică internă și deteriorarea mediului extern vor contribui la reducerea posibil peste măsură a consumului (în special a celor din import), după creșterea euforică de peste 9-10% de anul trecut.

Până acum, stabilitatea cursului la noi, cu o inflație mai mare raportat la zona euro, a echivalat cu o apreciere în termeni reali a monedei naționale, care a avut loc în ultimii 4 ani de stabilitate. Aprecierea în termeni reali a leului a fost problematică din perspectiva competitivității economiei noastre, în mod special în sectoare cu productivitate scăzută, marje de profit mici și o forță de muncă ocupată cu calificări mai reduse.

(Citește și: ”Raport Unicredit: Aprecierea real efectivă a leului față de euro a afectat competitivitatea sectorului manufacturier. Implicațiile cursului valutar”)

2, Dobânzile din piața secundară a titlurilor de stat – creștere puternică. ROBOR sare din nou peste 6

Dobânzile din piața secundară, care arată evoluția costurilor la care se împrumută Guvernul, au crescut puternic în urma crizei guvernamentale și a rezultatului din primul tur.

Astfel, vânzările de titluri de stat și presiunea puternică la vânzare pentru o piață secundară nu extrem de lichidă au dus ratele de dobândă la titlurile de stat în lei aproape de maximele ultimilor 2 ani, cu rata suverană pe 10 ani (RO10Y) urcând la 8%, spre maximele de ianuarie 8,1-8,2%.

Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din aceste vânzări ale investitorilor străini, ce și-au redus expunerea pe piața titlurilor de stat în lei – conform datelor BNR, valoarea tranzacțiilor de luni a fost de 4,2 miliarde de lei (peste media zilnică anuală), iar numărul tranzacțiilor din piața secundară a crescut. La „ieșirea” din România, investitorii își schimbă leii în valută, ceea ce poate duce la presiune pe depreciere din cauza faptului că nici piața valutară nu este foarte adâncă.

În urma șocului electoral din noiembrie 2024 și a reverberațiilor sale, ieșirile de capital ale investitorilor nerezidenți din titluri de stat în lei s-au dus la nivel cumulat spre 10 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor pentru perioada octombrie 2024 – ianuarie 2025.

Inclusiv cotațiile ROBOR au crescut marți, cu ROBOR la 3 luni la 6,08%, de la 5,9% în ziua de luni. Creșterea va duce la o scumpire a ratelor bancare lunare pentru creditele cu dobândă variabilă, iar evoluția este explicată de faptul că BNR a atras lichiditatea din piață interbancară pentru a sprijini procesul de ajustare a cursului valutar și a nu invita speculații mari pe curs din partea băncilor.

De notat că, pentru asta, BNR are rezerve valutare solide, de circa 62 mld. de euro.

3, Consumul va fi cel mai probabil lovit pe filiera psihologică – principalul motor al creșterii PIB încetinește

În general, depășirea unor astfel de praguri precum cel de 5 lei/euro creează agitație la nivelul opiniei publice, iar într-un context electoral extrem de complicat ca cel actual, o neîncredere în rândul populației va afecta cheltuielile discreționare ale gospodăriilor și consumatorilor, precum și pe cele ale firmelor.

Totodată, creșterea costurilor în euro (rate, chirii, anumite facturi) la nivelul populației reprezintă un alt impact și în același timp obstacol pentru perspectivele economiei locale. În același timp, creșterea costurilor de împrumut pentru stat se va resimți și la nivelul consumului gospodăriilor, pentru care creditarea de consum va deveni mai scumpă, pe termen scurt.

Menținerea încrederii populației a fost relevantă în ultimii ani în special din perspectiva consumului, principala componentă a creșterii PIB.

Cu o temperare posibil peste măsură a consumului, riscul materializării unui nou deficit bugetar de 9-10% la final de an crește, context în care crește și riscul retrogradării ratingului suveran, care în buclă ar produce noi vânzări de active locale – unele fonduri de investiții au reglementări care le dictează că nu pot investi decât în active și țări „recomandate investițiilor”.

4, Datoria publică va fi lovită atât de deprecierea cursului, cât și de majorarea ratelor de dobândă.

Pe de o parte, datoria publică României era la final de 2024 în proporție de 77,7% cu dobândă fixă și doar 22,3% cu dobândă variabilă.

Pe de altă parte, 55% din datorie era în monedă națională, 35,9% în euro și aproape 9% în dolari.

O depreciere mare a leului ar influența negativ evoluția datoriei publice și serviciul datoriei, din moment ce aproape jumătate este în valută. La un șoc advers pe curs sever, sumele de plătit cresc. O ecuație complicată, mai ales în contextul în care Comisia Europeană estimează că dacă o vom ține tot așa, România va ajunge la o datorie publică de peste 90% din PIB în 2034, a doua cea mai mare creștere prognozată din UE.

Conform calculelor Ministerului Finanțelor din strategia de administrare a datoriei 2024-2026, în cazul materializării unor scenarii pesimiste, de exemplu deprecierea monedei naționale cu 5% fată de euro și cu 15% fată de dolar, stocul datoriei ar crește cu 25-26 miliarde lei, respectiv cu 1,5% din PIB, iar plățile în contul serviciului datoriei (reprezentând rambursări de rate de capital/refinanțări de titluri de stat și plăți de dobânzi) ar crește cu circa 2,8-3 mld. lei, respectiv cu 0,6% în veniturile administrației publice centrale.

5, Sabia lui Damokles: Ratingul junk, adică retrogradarea ratingului suveran, ar însemna alte ieșiri de capitaluri din România. Ce se înatâmplă efectiv când ajungi în ”Junk”

România este dependentă de aceste capitaluri externe pentru finanțarea deficitului de cont curent, în condițiile în care investițiile străine directe acoperă doar 35% din acest deficit.

Potrivit economiștilor, o retrogradare ar putea veni din cauza deteriorării peste măsură a poziției fiscale și ar presupune majorări ale dobânzilor la care se finanțează Guvernul României, companiile, dar și persoanele fizice. Presiune suplimentară ar urma să se vadă și pe curs, în contextul unor eventuale ieşiri de capital din România.

Ca idee, titlurile de stat românești sunt prezente în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays. O retrogradare la „junk” ar însemna că investitorii care cumpără la pachet acești indici de titluri de stat, luând expunere inclusiv pe România, ar trebui să-și reducă această expunere locală din cauza reevaluării ratingului României. Asta pentru că fondurile de investiții au niște parametri și reguli în ceea ce privește riscul care nu le dau voie să investească în titluri cu rating „junk”. Ulterior, inclusiv ratingurile companiilor cu finanțări pe piețele internaționale ar trebui să sufere retrogradări, din moment ce nu pot să aibă un rating peste cel suveran.

La sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4.35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024. Totodată, multe companii bursiere erau incluse în indicii bursieri realizați de furnizorii de indici MSCI și FTSE Russell.

6, Creșterea volatilității pe piețe și valul de vânzări de pe piața de obligațiuni a făcut investitorii să nu mai vrea să împrumute Guvernul.

Guvernul are o țintă de deficit bugetar în acest an de 7% și un necesar brut de finanțare în sumă totală de 232 miliarde de lei:

Ministerul Finanțelor a redeschis luni, a doua zi după alegeri, o nouă serie de titluri de stat, parte din programul regulat al Trezoreriei. MF a încercat să vândă obligațiuni pe 4 ani, mai precis obligațiuni cu scadența aprilie 2029. Băncile au transmis însă oferte în nume propriu și al clienților în valoare de doar 295 milioane de lei, mult sub prospectul Ministerului de Finanțe, de 500 de milioane de lei, iar Finanțele au respins ofertele.

Un eșec similar, într-o situație similară, s-a întâmplat și în 25 noiembrie 2024, a doua zi după prezidențiale, când pe primul a ieșit candidatul izolaționist Călin Georgescu.

Partea pozitivă este că băncile – cei mai mari cumpărători de titluri de stat – continuă să aibă un surplus de lichiditate major, cu relativ munte de bani în cufere – excesul de lichiditate din bănci s-a ridicat în luna martie la 33,8 miliarde de lei, a treia lună la rând de creștere. Partea negativă este că acest exces de lichiditate a fost atras la BNR, conform declarațiilor lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru News.ro.

O altă parte pozitivă este faptul că Guvernul și-a acoperit deja, în graba din primele 3 luni ale anului, peste 40% din necesarul brut de finanțare din acest an, cu împrumuturi de 94 mld. de lei în primele 3 luni.

7, BET, indicele principal de la Bursa de Valori București (BVB) – aliniere la trendul de retragere

BET a închis ședința de tranzacționare de marți cu un minus moderat, de 0,45%, după o scădere puternică luni, de 2,9%, venită pe un rulaj total de 133,2 milioane de lei, triplu față de media zilnică din acest an.

Din rulajul total de luni, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a fost de 110,4 milioane de lei, iar valoarea schimburilor cu obligațiuni a fost de 17,94 milioane de lei, majoritatea fiind tranzacționate cu presiune la vânzare. Marți, valoarea tranzacțiilor a rămas la un nivel ridicat, cu rulajul pe acțiuni la 90 de milioane de lei, în timp ce 21 de milioane de lei a fost rulajul pe obligațiuni.

Scăderea bursieră nu este una (încă) însemnată, situându-se la un minus de aproximativ 3,5 procente, dar arată nervozitatea investitorilor în contextul instabilității guvernamentale și a victoriei detașate a liderului AUR George Simion.

Relevant este și faptul că, luni, evoluția descendentă s-a accentuat în a doua parte a zilei bursiere – această accentuare a valului de vânzări corespunde cu pregătirea deschiderii pe Wall Street, indicând către vânzări ale fondurilor de investiții externe care au expunere pe indicii din România (proces de de-risking sau reducere a riscului pe anumiți emitenți).

Volatilitatea la bursa locală este de așteptat să se mențină, cu recuperări și scăderi semnificative până la rezultatul turului II al alegerilor prezidențiale.

BET a consemnat o evoluție relativ similară în 25 noiembrie 2024, când pe primul loc în clasamentul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate s-a clasat candidatul izolaționist Călin Georgescu. 

(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)

(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)

(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)

***