Ascensiunea fulminantă a formațiunilor suveraniste și extremiste a declanșat în ultimele luni preocupări de optimizare a educației civice în învățământul preuniversitar.
Două studii publicate anul trecut arată însă că reglarea educației pentru democrație ar trebui să înceapă cu profesorii – mai mult de o treime din profesorii de educație socială (ES) susțin alternative nedemocratice și cred că România ar beneficia de înlocuirea mecanismelor democratice cu un conducător nedemocratic.
Ponderea este mai redusă decât în cazul profesorilor care predau alte discipline și este mai ridicată în cazul profesorilor tineri, conform studiului „Educația civică în România”, realizat de cercetătorii în științe politice / științe ale educației Gabriel Bădescu, Daniela Angi, Adrian Costache și Oana Negru-Subțirică, de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Autorii au apelat o modalitatea uzuală de examinare a atitudinilor democratice prin care intervievaților li se cere să evalueze cât de bune cred că ar fi pentru țara lor o serie de forme de guvernare ce încalcă, în diferite moduri, principii și practici de bază ale democrației.
Întrebările adresate profesorilor:
- Să aibă un conducător puternic, care nu își bate capul cu parlamentul și cu alegerile
- Să aibă la conducere un regim militar
- Să aibă un sistem guvernat de legea religioasă, în care nu există partide politice și alegeri.
Rezultatele arată o susținere puternică sau foarte puternică mai evidentă pentru prezența unui conducător puternic ce ignoră pârghiile democratice și una mai temperată în ceea ce privește guvernarea militară sau religioasă.
Profesorii sunt mai puțin susceptibili decât populația generală la poziționări ce contrazic democrația, arată studiul, care precizează, totuși, că „e dificil de ignorat că mai mult de o treime din eșantionul cuprins în studiul din 2024 aderă la opinia conform căreia România ar beneficia de scenariul în care mecanismele democratice sunt eclipsate de prezența unui conducător puternic”.
Profesorii mai tineri, mai înclinați spre scenarii nedemocratice de guvernare
Îngrijorător este și faptul că susținătorii unor forme de conducere nedemocratice tind să fie, în medie, mai tineri decât cei ce resping cele trei alternative:
Astfel, arată analiza, în rândul celor mai tineri dintre profesori (în vârstă de 35 de ani sau mai puțin), 56% susțin poziția conform căreia România ar beneficia de prezența unui conducător ce ignoră instituțiile/mecanismele democratice, față de 36% în categoria de vârstă 36-50, respectiv 47% în cazul respondenților de 51 ani sau mai mulți.
Argumente pentru pregătirea solidă a profesorilor de educație civică
- Pregătirea profesorilor de educație civică și încrederea lor în valorile democratice este cu atât mai importantă cu cu cât cercetările arată că implicarea civică a celor care au urmat cursuri de educație civică în școală se menține și chiar crește în timp, în comparație cu elevii care nu au urmat astfel de cursuri.
- Studiul argumentează că declinul culturii civice în rândul tinerilor din România ar trebui combătut atât prin creșterea calității cursurilor existente cât și prin extinderea ofertei de cursuri obligatorii de educație socială în ultimele clase de liceu și la nivel universitar.
- Șansele ca profesorii să poată forma cu succes în rândul elevilor competențele pentru cultură democratică sunt mult sporite dacă ei înșiși beneficiază de pregătire consistentă în această privință.
- De aceea, este necesară revizuirea ofertei de cursuri pentru viitorii profesori pentru a dezvolta deprinderi și atitudini civice, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare.
De ce ar fi necesară extinderea educației civice la nivelul liceului
Pentru toate cele opt competențe prevăzute în programa de Educație pentru cetățenie democratică profesorii raportează niveluri peste medie de dificultate atât în dezvoltarea cât și în evaluarea acestora, arată studiul, care indică și cele două posibile cauze principale:
- În primul rând, competențele sunt formulate în termeni generici, care dau naștere la ambiguități și fac dificilă operaționalizarea lor în obiective de urmărit la clasă.
- În al doilea rând, competențele din programă nu reflectă suficient nivelul de dezvoltare cognitivă și socio-emoțională al elevilor de clasa a VII-a.
Alte concluzii și recomandări ale studiului cercetătorilor de la Babeș-Bolyai
- o oră de educație socială pe săptămână doar la gimnaziu este insuficientă; materia ar trebui extinsă și la liceu și chiar în facultăți, recomandă autorii
- 43% dintre profesorii de educație socială participanți la studiu cred că este necesară mărirea numărului de ore din această materie
- profesorii de educație socială (ca disciplină principală de încadrare) reprezintă 1,8% din totalul profesorilor; aproape jumătate din școlile din țară nu au niciun post de acest tip; orele sunt acoperite de profesori care au altă disciplină ca specializare principală sau sunt necalificați
- 72% dintre profesorii de educație socială care au participat la studiu sunt profesori calificați și titulari, 24% sunt calificați, dar fără titularizare, iar 4% sunt suplinitori necalificați
„Decalaje mai mari de cultură civică și de aderență la valori adecvate la nivelul profesorilor din România față de elevii lor”
Aceeași problemă a profesorilor este identifică și în Studiul Internațional privind Educația Civică și pentru Cetățenie (ICCS 2022) – raportul național, realizat de cadre ale Universității București și publicat tot anul trecut.
Elevii români au obținut un scor mediu de 470 la evaluarea cunoștințelor și gândirii civice, semnificativ mai mic decât media ICCS (508), plasând România pe locul 16 din 20 țări participante.
Astfel, aproximativ un sfert dintre elevii români se află la nivelul D de competență sau mai jos (față de 14.2% media ICCS), iar aproximativ o cincime se află la nivelul A (față de 30.6% media ICCS 2022).
Și această analiză indică „unii dintre profesori” ca o „problemă semnificativă în educația civică din România”.
Foarte îngrijorătoare este observația potrivit căreia „decalaje mai mari de cultură civică și de aderență la valori adecvate la nivelul profesorilor din România față de elevii lor, dar și față de profesorii din alte țări sunt evidente”:
- numai 6.4 din 10 (față de 8.5 din 10 media ICCS) dintre profesori consideră că diferențele culturale și etnice reprezintă o resursă importantă în predare
- numai 7 din 10 (față de 8 din 10) cred că diferențele culturale și etnice îi ajută pe elevi să-și dezvolte empatia.
Faptul că „elevii consideră într-o mai mare măsură decât profesorii că participarea la vot, aderarea la un partid politic, urmărirea unui subiect politic în media și angajarea în discuții politice reprezintă comportamente importante pentru un bun cetățean” este îngrijorător pentru profesori și pentru școală, mai arată autorii.
De asemenea, profesorii declară că nu știu prea multe despre instituțiile democratice.
De aici și concluzia că „obiectivele principale ale educației civice și pentru cetățenie trebuie întărite în formarea inițială și continuă a profesorilor și deficitele anterioare de formare sistematică trebuie rapid recuperate atât la profesorii de educație civică și alte discipline socio-umane, cât și la toți ceilalți profesori care interacționează cu elevii în calitate de diriginți, de îndrumători, de modele”.
(Citește și: Alegerile din România – dezbătute în Parlamentul European pe baza Raportului fracez privind manipularea prezidențialelor. Măsuri propuse de Comisia Scutul european al democrației)
****
Urmărește-ne pe Google News
