Erste (BCR) a revizuit în în jos prognoza de creștere a României din acest an, cu 0,2 pp până la 1,8% din PIB, pe fondul impactului tarifelor introduse de SUA.
„Luând în considerare impactul tarifelor, vedem expansiunea României la 1,8% în 2025 și 3,1% în 2026 (în scădere cu 0,3% față de prognoza anterioară)”, se arată în cea mai recentă analiză realizată de economiștii băncii austriece.
Un impact similar al taxelor vamale americane asupra regiunii este estimat și de specialiștii capital Economics, care consideră că dacă acestea vor fi menținute „vor reduce creșterea PIB-ului în Europa Centrală și de Est (ECE) cu aproximativ 0,3–0,4 puncte procentuale, în medie, în cursul anului viitor”.
„Judecând după scăderea accentuată a piețelor de capital de astăzi, există riscul ca deteriorarea încrederii — și impactul asupra creșterii — să fie chiar mai mare decât am estimat inițial”, avertizează Nicholas Farr, economist pentru Europa emergentă.
Un aspect pozitiv pentru țările din ECE este că ele nu depind foarte mult de SUA pentru exporturi. În medie, cererea de bunuri din SUA reprezintă mai puțin de 1,5% din PIB-ul regiunii. (după cum reiese din graficul de mai sus)
„Prin urmare, ECE nu va fi lovită la fel de puternic de tarifele americane ca alte regiuni ale lumii. Estimarea noastră privind un impact de 0,3–0,4% asupra PIB-ului în ECE este, de exemplu, mai mică decât impactul anticipat în multe economii asiatice, care sunt atât mai dependente de exporturile către SUA, cât și supuse unor tarife mai ridicate”, mai notează Nicholas Farr.
Analiza Erste: România are o expunere directă mică, dar este foarte vulnerabilă pe canalul german
Slovacia, Ungaria și Slovenia se numără printre statele cu cea mai mare expunere directă din regiune, potrivit analizei băncii austriece. La polul opus se află România, Serbia și Croația.
Analiștii Erste au luat în calcul două scenarii. Cel de bază prevede tarife de 20% în trimestrul al doilea din 2025 și tarife de 10% ulterior. Cel negativ ia în calcul tarife de 20% începând cu trimestrul al doilea din 2025 și menținute ulterior.
„În scenariul de bază, impactul negativ al tarifelor rămâne limitat între 0,3 puncte procentuale și 0,2 puncte procentuale. În scenariul negativ, impactul negativ direct cumulat (de 0,8 puncte procentuale) este cel mai ridicat în Slovacia și Ungaria. Pe de altă parte, Croația și România sunt cel mai puțin susceptibile de a fi afectate direct de tarifele globale de import impuse de SUA”, se arată în analiza citată.
România este expusă însă unui impact indirect mai substanțial, ca urmare a efectelor tarifelor asupra economiei germane, principalul partener comercial al României.
În scenariul de bază, impactul negativ asupra creșterii economice în 2025 este destul de marginal, situându-se între 0,2% și 0,3% pentru majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE).
Pe de altă parte, odată cu loviturile suferite de economia gemană în 2025, impactul asupra ECE crește în 2026.
România și Polonia ar fi cele mai afectate, cu o creștere economică mai redusă cu 0,8%. În celelalte țări, impactul negativ se ridică la 0,6% în 2026. Croația ar fi cea mai puțin afectată, cu un efect negativ marginal de 0,2%.
Impulsul generat de creșterea investițiilor germane ar putea fi anulat de impactul tarifelor
O parte din impactul indirect resimți de economiile din regiune va fi însă compensat de efectul pozitiv al impusului fiscal german, respectiv al investițiilor asumate de Berlin.
Ca urmare a luării în calcul a tuturor acestor aspecte, analiștii Erste și-au revizuit prognozele de creștere pentru statele din regiune. Noile estimări sunt între 2% și 3,8% pentru 2025 și între 1,9% și 4,3% pentru 2026. Cele mai afectate state, per ansamblu, sunt Cehia și Ungaria în 2025, respectiv Cehia și Slovacia în 2025.
„Impunerea unor tarife de 20% pentru toate exporturile UE către SUA (în afară de tarifele deja impuse pentru automobile și metale) ne determină să revizuim în jos prognoza de creștere pentru 2025 și 2026. Revizuirea este totuși relativ limitată: până la 0,3 puncte procentuale în 2025 și până la 0,4 puncte procentuale în 2026”, se arată în analiză.
Magnitudinea finală a impactului de anul viitor va depinde de durata tarifelor.
Valentin Tătaru, ING: Beneficiile investițiilor în apărare se vor vedea timp
Valentin Tătaru, economist-șef ING România, a punctat la rândul său, în cadrul unui podcast realizat de banca olandeză, că impactul investițiilor masive în apărare asumate la nivel european se vor vedea greu în creșterea economică, iar ECE nu se poate baza pe acestea pentru a compensa impactul imediat al tarifelor.
„Da, Europa se reînarmează, Germania va cheltui mai mult, și este o schimbare semnificativă, dar nu mă aștept la un boom economic peste noapte, deoarece construcția de echipamente militare este foarte dificilă, este mai lentă decât construcția de mașini, spre exemplu. Este complexă, este puternic reglementată. Pentru Armată ai nevoie de producători autorizați, angajați verificați, lanțuri de aprovizionare evaluate”, a avertizat el.
La nivel extern, odată ce povestea tarifelor impuse de SUA a intrat oficial în plină desfășurare, presiunile stagflaționiste globale reprezintă principala preocupare, scrie Valentin Tătaru într-o altă analiză.
„Impactul asupra exporturilor și creșterii economice a României (în mare parte indirect) rămâne un risc major pe termen scurt, întrucât efectele schimbării de direcție a politicii fiscale din Germania și ale inițiativelor mai ample de cheltuieli la nivel european sunt puțin probabil să se resimtă imediat în dinamica creșterii economice”, notează el.
Acestor preocupări li se mai adaugă impactul încă incert a reformei fiscale din a doua parte a anului, după alegerile parlamentare
Efectele incerte asupra inflației îi preocupă pe analiști
În ciuda consecințelor negative evidente asupra activității economice, impactul inflaționist al tarifelor mai mari impuse de SUA nu este la fel de clar, avertizează specialiștii.
O cerere externă mai slabă ar avea, în mod normal, un efect dezinflaționist, însă băncile centrale vor trebui să evalueze acest aspect în raport cu posibilele efecte inflaționiste cauzate de măsurile de retorsiune (tarife mai mari pe importurile din SUA), reorganizarea lanțurilor de aprovizionare și presiunea asupra monedelor naționale.
„Mesajele recente ale factorilor de decizie sugerează că, dacă e să ne luăm după ceva, îngrijorările lor sunt mai degrabă legate de riscurile de creștere a inflației, mai ales având în vedere că inflația a depășit țintele stabilite în întreaga regiune de ceva timp”, notează Nicholas Farr, de la capital Economics.
Gestionarea cursului leu/euro se bazează în mare măsură pe capacitatea României de a atrage intrări de capital, astfel că sentimentul de aversiune la risc pe piețele globale reprezintă un motiv de îngrijorare
Banca Națională a României, spre exemplu, a avertizat la începutul acestei săptămâni asupra unor „incertitudini sporite” cu privire la inflație și activitate economică, generate de politica comercială a SUA, însă a oferit puține detalii despre modul în care tarifele influențează gândirea băncii centrale dincolo de această observație generală.
Deși cererea de bunuri din partea SUA reprezintă mai puțin de 1% din PIB-ul României, tarifele de import impuse de SUA continuă să prezinte riscuri de scădere pentru activitate. În contrapondere, gestionarea strictă a cursului de schimb de către BNR se bazează în mare măsură pe capacitatea de a atrage intrări de capital, astfel că sentimentul de aversiune la risc pe piețele globale reprezintă un motiv de îngrijorare. Tarifele de retorsiune impuse de UE adaugă, de asemenea, riscuri de creștere a inflației, avertizează economiștii capital Economics
„Considerăm că BNR va fi mai preocupată de riscurile de creștere a inflației cauzate de tarife decât de riscurile de scădere a activității economice. Per total, ne menținem prognoza conform căreia rata cheie de politică monetară va rămâne neschimbată la 6,50% pe tot parcursul anului 2025. Aceasta este o poziție mai <<hawkish>> (în favoarea menținerii dobânzilor ridicate) decât prognoza mediană a analiștilor, care anticipează o reducere a dobânzii la 6% până la finalul anului”, subliniază Farr.
(Citește și: ”Comisia de Prognoză: Declin al principalilor indicatori industriali în T1 din 2025 – scad și producția și productivitatea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
