fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că… Mai mult

06.07.2020

La obiect

Calculele relansării de 100 mld.E / Guvernul va putea finanța marele plan foarte simplu: respectând legea

România și-a bugetat, în ultimul deceniu, investiții de 98,9 miliarde de euro, nivel similar cu cel din planul de relansare anunțat miercuri de Guvernul Orban,… Mai mult

05.07.2020

La obiect

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu, potrivit datelor comunicate de INS, corelate cu statistica oficială certificată de Eurostat din 2010 încoace. De… Mai mult

03.07.2020

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Economia – made in or by Romania? (II) / Tabloul producției românești: inadecvarea la piața internă și dezechilibrele externe

de Marin Pana 14.5.2014

Sub laurii creșterii economice din ultimii 2 ani băltește un fenomen care peste un deceniu ne poate exploda în față : miza pe salariile mici ca principală sursă de competitivitate, îndeosebi în industria adjudecată de investițiile străine – zona care ne-a adus cea mai importantă creștere – și ignorarea celorlalte surse de valoare adăugată mare. 

cursdeguvernare.ro continuă seria de analize care premerg conferința organizată în data de 3 iunie cu sprijinul Academiei de Studii Economice – sub un titlu inspirat după o formulare mai veche a profesorului Mircea Coșea: ”Economia – De la made in Romania, la made by Romania”.

Nu, Nu e vorba de ”capitalul străin versus capitalul autohton” : într-o economie globalizată aceasta ar fi o rudimentară inadecvare, iar într-o economie românească ce-și caută locul pe piețe lumii orice astfel de antagonism ar fi pur și simplu prostie.

E vorba, însă, de trecerea la ”nivelul următor” – despre care nu vorbește nimeni : punerea în valoare a avantajelor comparative ale economiei locale, monetizarea surselor autohtone de competivitate și complementaritatea capitalului autohton la investițiile străine în dezideratul unei valori adăugate cât mai mari.

Adică despre păstrarea banilor de dezvoltare pe toate direcțiile în entitatea economică numită România. (Cristian Grosu)

***

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. În produse de foarte bună calitate pentru piețele externe și produse cu preț minim pentru piața internă.

La care se adaugă foarte multe componente incluse în produse cu raport optim preț/calitate, dar care apar în final sub alt cod de țară decât cele utilizate de țara noastră (594 și 642 la începutul celor 12 cifre aflate sub codul de bare).

Un rol important l-a jucat în perioada de criză și îl va juca în continuare deficitul de cerere internă, care a determinat o diminuare de circa două procente a creșterii economice.

Deși perspectiva reducerii treptate a acestui deficit s-a îmbunătățit recent, deocamdată anul 2013 a certificat influența clară a cererii externe în creșterea economică. Exportul net a contribuit cu 4,4% din PIB, adică cu aproape un punct procentual mai mult decât întregul rezultat de creștere consemnat cu titlu prozivoriu (+3,5%).

Cu alte cuvinte, exploatăm breșele identificate între ofertele deja consolidate și exportăm diferențialul de salarii dintre Occident și piața autohtonă a muncii. Din păcate, nu putem face față decât acolo unde ne ajută tehnologia să exploatăm cu costuri încă relativ mici priceperea forței de muncă sau unde realizăm produse cu valoare adăugată mică și cheltuieli de producție reduse.

Una peste alta, producția de bunuri de cosnum din România nu este orientată spre clasa mijlocie iar produsele autohtone sunt, îndeobște, surclasate de cele realizate la nivel regional de fostele colege de bloc estic, Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia. Aflate înaintea noastră pe calea apropierii nivelului de trai față de cel din Occident, ele propun sortimente mai bine adecvate consumatorilor români cu venituri în creștere.

Deși relativ performante la export, la intern firmelor autohtone le rămâne la dispoziție mai ales cererea din partea consumatorilor cu venituri foarte reduse. Or, baza acestora se va îngusta treptat în timp, simultan cu lărgirea bazei de clienți cu venituri medii și cu diversificarea gusturilor. Din păcate, producția de masă la prețuri foarte reduse implică și restricții de ordin sortimental.

Desigur, mediul de afaceri local se adaptează la noile provocări, dar este silit să o facă în condiții defavorabile în raport cu cel din țările menționate. Atât la nivelul finanțării producției, unde dobânzile sunt mai mari și condițiile impuse mai restrictive, cât și din motive logistice (vezi infrastructura deficitară) sau al dificultăților de management (de la pregătirea cadrelor de conducere și până la corupția din mediul public).

Datele definitive publicate de INS pentru primele trei trimestre din anul 2013 arată că România are o problemă de competitivitate cu consecințe în dezechilibrarea schimburilor externe nu față de cele patru mari puteri economice ale UE, ci față de cele patru competitoare directe colege de fost bloc economic estic.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Datele atestă inadecvarea producției autohtone pentru nivelul de peste 60% din PIB/locuitor față de media UE, nivel la care ar trebui să intrăm în zona euro (comparativ cu circa 52% cât avem în prezent).

Cele patru mari economii ale UE ne produc un deficit de doar 9% din cel total (cifrat la 5.703,9 milioane euro), aproape identic cu cel rezultat numai din realațiile cu Cehia.

Fostele colege de bloc estic cumulează circa trei sferturi din deficitul extern rezultat din schimbul de mărfuri. Deficitul nostru cu Ungaria este aproximativ egal cu suma celor înregistrate cu Germania și Austria la un loc. Polonia ne bate detașat, cu un grad de acoperire a importurilor din exporturile realizate către ea de 47%.
Ceea ce ridică problema unei decizii strategice :

  • a) Ne specializăm pe capetele de gamă calitativă, la prețuri mai ridicate pentru calitate foarte bună și la prețuri mici pentru un minimum de calitate ?
  • b) Sau încercăm să intrăm în concurență reală la nivel regional pentru a prelua cote mai semnificative din mult așteptata creștere a pieței interne ? Asta și pentru a nu dezechilibra din nou contul curent odată cu reluarea consumului intern la cote mai înalte.

Lucrurile sunt complicate de faptul că, în multe cazuri, deciziile sunt luate de firme multinaționale prezente în mai multe țări din regiune, care își optimizează fluxurile materiale și financiare independent de interesele economiilor locale. Eventualele strategii de dezvoltare nu pot decât să le îndrepte indirect în direcția dorită de statul român.

Desigur, nu se pune problema echilibrării punctuale a schimburilor. Putem merge pe compensarea plusurilor pe unele relații cu minusurile din alte relații, dar cu o limită rezonabilă.

În schimb, prin adecvarea și calibrarea optimă a politicilor de fiscalitate aplicată veniturilor și de protecție socială, se poate activa canalul unei cereri pe care să se plieze oferta națională pentru diverse produse.

(va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Frontex: Balcanii de Vest au devenit în iunie cea mai activă rută de intrare în Europa a imigranților ilegali

Mariana Bechir

Balcanii de Vest au devenit în luna iunie cea mai activă rută de intrare ilegală în Europa, anunță Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și… Mai mult

Stiri

Beijing sancționează oficiali americani pentru ”amestec în treburile interne” ale Chinei

Razvan Diaconu

China a anunțat impunerea de sancțiuni asupra unor politicieni ai Partidului Republican american după ce Washingtonul a anunțat măsuri împotriva oficialilor chinezi acuzați de abuzuri… Mai mult

Stiri

România ar putea deveni un magnet pentru investiţii în zona de producţie – raport referitor la relocările europene din China

Vladimir Ionescu

Specialiştii vorbesc despre o relocare a unor capacităţi de producţie importante din Asia, în contextul modificării relației UE – China și al pandemiei Covid-19, iar… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Șanse mici ca noul an școlar să înceapă în regim normal. Variantele posibile din septembrie

Vladimir Ionescu

Sunt șanse mici ca școala să înceapă în regim normal din toamnă, a declarat luni ministrul Educației, Monica Anisie. Autoritățile au stabilit pentru septembrie mai… Mai mult

Stiri

PSD blochează votul pe Legea carantinei

Vladimir Ionescu

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat luni, după ședința CExN că legea carantineri nu va fi votată în Senat până nu vor veni… Mai mult

Europa

China accelerează implementarea 5G anunțând investiții record în tehnologia viitorului, în timp ce SUA și Europa luptă cu Covid-19,

Iulian Soare

În vreme ce atenția globală pare a fi absorbită aproape integral de criza coronavirus, Beijing-ul se concentrează la punerea în aplicare a unei politici care… Mai mult

Europa

Ungaria, încă un pas pe piața regională de energie – MVM cumpără operațiunile E.ON din Cehia

Iulian Soare

Grupul german de utilităţi E.ON a anunţat vânzarea operaţiunilor de retail în domeniul electricităţii şi gazelor naturale din Cehia către compania energetică de stat MVM… Mai mult