Economia României dă semne mai clare de reechilibrare macroeconomică în a doua jumătate a anului 2026, însă procesul rămâne fragil, în condițiile în care consumul intern continuă să slăbească, inflația se menține la un nivel ridicat, iar implementarea reformelor depinde de stabilitatea politică, arată o analiză ING.
Potrivit economiștilor băncii, anul 2026 ar putea reprezenta un vârf istoric al intrărilor de fonduri europene, odată cu depunerea cererilor de plată aferente jaloanelor cinci și șase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimate pentru lunile august și septembrie.
„România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o creștere economică slabă, dar cu semne mai clare de reechilibrare macroeconomică. Consumul a încetinit puternic, execuția bugetară s-a îmbunătățit, iar deficitul extern este în curs de ajustare, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene continuă să atenueze declinul economic. Situația politică adaugă însă un nivel suplimentar de incertitudine privind continuitatea politicilor și implementarea reformelor”, se arată în analiză.
ING și-a revizuit în scădere prognoza privind evoluția economiei românești și estimează acum o contracție a produsului intern brut de 0,5% în acest an, urmată de o revenire la o creștere de 2,3% în 2027. Deficitul bugetar ar putea coborî la aproximativ 6% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent este așteptat să scadă sub 7% din PIB.
Consumul rămâne principalul punct slab al economiei / Piața muncii dă semnale de slăbiciune
Potrivit raportului, economia a crescut cu doar 0,7% în 2025, iar tendința de încetinire s-a accentuat în primul trimestru din 2026, când PIB-ul s-a contractat cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului anterior.
„Consumul gospodăriilor a fost principalul factor care a frânat economia, scăzând cu 1,8% și reducând creșterea PIB cu 1,1 puncte procentuale. În schimb, investițiile au crescut cu 2,2%, contribuind cu 0,4 puncte procentuale la creșterea economică”, notează autorii analizei.
Economiștii ING apreciază că presiunile stagflaționiste s-au menținut și în trimestrul al doilea, iar perspectivele pentru următoarele luni rămân modeste.
„Scenariul nostru de bază indică o contracție moderată a PIB de 0,5% în acest an. Datele cu frecvență ridicată sugerează că presiunile stagflaționiste s-au menținut și în trimestrul al doilea. Consumul continuă să fie principalul punct slab al structurii de creștere economică”, se mai arată în document.
În același timp, piața muncii începe să transmită semnale de slăbiciune. Numărul total al angajaților a scăzut față de maximul atins în martie 2025, iar companiile limitează noile angajări, concentrându-se în principal pe înlocuirea personalului plecat.
Activitatea puternică din construcții compensează o parte din slăbiciunea industriei
Analiza arată că investițiile finanțate din fonduri europene continuă să reprezinte principalul motor al economiei, compensând parțial slăbiciunea industriei și a consumului.
În perioada ianuarie-mai 2026, producția industrială a scăzut cu 3,1%, iar sectorul prelucrător cu 4,3%, în timp ce construcțiile au avansat cu 11,3%, pe fondul lucrărilor de infrastructură și al investițiilor publice.
„Activitatea puternică din construcții compensează în prezent o parte din slăbiciunea industriei. Ultima etapă de implementare a PNRR, lucrările la autostrăzi și căi ferate, proiectele din energie și investițiile publice susțin activitatea economică, chiar dacă consumul privat și industria prelucrătoare rămân sub presiune”, potrivit raportului.
Autorii consideră că investițiile actuale pot schimba modelul de creștere economică pe termen mediu, prin reducerea costurilor de transport, îmbunătățirea conectivității și dezvoltarea infrastructurii energetice.
„Aceste proiecte nu doar că susțin PIB-ul în prezent, ci creează și condițiile pentru un model de creștere economică mai bun în viitor. Potențialul productiv al României ar trebui să beneficieze de costuri de transport mai competitive, de o conectivitate mai bună și de o disponibilitate sporită a energiei”, subliniază ING.
Execuția bugetară se îmbunătățește, dar implementarea reformelor rămâne esențială
După doi ani în care țintele fiscale au fost depășite cu câteva puncte procentuale, execuția bugetară din 2025 și primele șase luni ale anului 2026 indică o evoluție mai favorabilă decât cea anticipată.
Potrivit ING, deficitul bugetar s-a situat la 7,7% din PIB în 2025, sub ținta de 8,4% convenită cu Comisia Europeană, iar în primul semestru din 2026 deficitul cash a coborât la 2% din PIB, comparativ cu 3,65% în aceeași perioadă din anul precedent. Creșterea veniturilor a fost susținută în principal de încasările din TVA, în timp ce cheltuielile au fost temperate de limitarea costurilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială.
În paralel, investițiile finanțate din fonduri europene au înregistrat o creștere puternică. „În aceeași perioadă, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei în 2025 la 42,5 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă un avans de 56%”, se arată în analiză.
Economiștii ING estimează că România va transmite în lunile august și septembrie cererile de plată aferente jaloanelor cinci și șase din PNRR și apreciază că șansele unei absorbții aproape integrale a fondurilor rămân ridicate. Șansele unei absorbții aproape integrale a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt destul de bune, deși legea complexă a salarizării rămâne încă nerezolvată”, notează autorii.
Totuși, aceștia avertizează că incertitudinea politică poate afecta ritmul implementării reformelor.
„Guvernul interimar se află în funcție de aproximativ trei luni, ceea ce ridică semne de întrebare privind continuitatea politicilor, asumarea reformelor și capacitatea de a îndeplini la timp jaloanele sensibile din punct de vedere politic”, se precizează în raport.
Deficitul extern se reduce, dar investițiile continuă să stimuleze importurile
Deficitul de cont curent s-a redus la 7,9% din PIB în 2025, de la 8,2% în anul anterior, iar în primele cinci luni din 2026 corecția a continuat, pe fondul restrângerii deficitului comercial și al menținerii excedentului din servicii.
Potrivit ING, cererea internă mai redusă contribuie la diminuarea importurilor, însă investițiile vor continua să genereze presiuni asupra comerțului exterior.
„Prudența consumului privat ar trebui să continue să sprijine echilibrul comercial pe termen scurt. Totuși, ciclul investițional va continua să genereze presiuni asupra importurilor, compensând o parte dintre aceste câștiguri”, arată analiza.
În același timp, autorii apreciază că dezvoltarea cooperării industriale europene în domenii precum energia, agricultura, materiile prime, industria prelucrătoare și apărarea ar putea contribui la reducerea dezechilibrelor structurale ale economiei românești.
Inflația rămâne ridicată, iar prima reducere a dobânzii este așteptată în 2027
În privința politicii monetare, ING estimează că Banca Națională a României va menține dobânda-cheie neschimbată până în ianuarie 2027, când ar urma să înceapă un ciclu de relaxare monetară.
„Scenariul nostru de bază rămâne că Banca Națională a României va începe reducerea ratelor dobânzilor în ianuarie 2027 și va opera o relaxare cumulată de 100 de puncte de bază pe parcursul anului”, se arată în raport.
Economiștii estimează că rata anuală a inflației va coborî la aproximativ 6% la sfârșitul acestui an, pe fondul efectelor de bază și al slăbirii cererii interne.
„Estimăm că inflația va încheia anul 2026 la aproximativ 6%. Acest lucru ar trebui să se întâmple pe măsură ce efectele majorărilor de taxe și ale liberalizării pieței energiei electrice din vara anului 2025 vor ieși din baza anuală de comparație”, potrivit analizei.
În ceea ce privește cursul de schimb, ING anticipează o evoluție relativ stabilă a monedei naționale, cu un nivel al cursului euro/leu în jurul valorii de 5,25 până la sfârșitul anului.
(Citește și: ”Indicele PMI: Pentru prima dată în doi ani, sectorul manufacturier a intrat în teritoriu de expansiune. Economist: Este prea devreme pentru a vorbi despre o stabilizare a industriei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
