Economia României s-a remarcat în regiune printr-o evoluție mult sub așteptări la sfârșitul lui 2024, așa încât rezultatele pe întregul an au fost printre cele mai slabe din Europa Centrală și de Est (ECE), doar Ungaria având parte de o evoluție mai anemică a PIB-ului, reiese dintr-o analiză Erste.
”Dezvoltarea economică a României a dezamăgit (0,9% în 2024), în ciuda unei creșteri nominale a salariilor de 13,4%, comparativ cu o inflație medie de 5,6%”, au punctat economiștii băncii austriece.
Mai mult, pentru 2025, specialiștii Erste prognozează un avans de 2% din PIB a economiei României, sub media ECE, de 2,6% din PIB. Prognoza pentru acest an a fost revizuită în jos și este mai pesimistă decât estimarea pe care a fost construit bugetul, de 2,5% din PIB.
ECE, creștere medie cu 0,7pp mai rapidă decât zona euro
Ungaria a avut o performanță mai slabă, cu o creștere de doar 0,5% în 2024. Pe de altă parte, Serbia și Polonia au înregistrat cea mai puternică creștere.
În Serbia, creșterea PIB a fost determinată de factori interni, un sector al muncii robust și creșterea reală a salariilor care a susținut consumul gospodăriilor. În plus, investițiile publice solide reflectă parțial pregătirile pentru Expo 2027.
Creșterea PIB-ului Poloniei în 2024 este estimată a fi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Creșterea medie în Europa Centrală și de Est este estimată la 1,9% în 2024, comparativ cu o creștere de 0,7% în zona euro.
Creșterea medie din ECE accelerează la 2,6% din PIB în 2025
În ceea ce privește perspectivele pentru 2025, creșterea PIB ar urma să accelereze în toate țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Croației și Slovaciei. În Croația, analiștii Erste anticipează o ușoară încetinire, în timp ce Slovacia ar trebui să mențină un ritm de creștere similar.
Creșterea medie în regiune ar trebui să fie cu 0,7 puncte procentuale mai mare în 2025 (2,6% față de 1,9% în 2024).
”Vedem accelerarea activității investiționale în 2025 ca principalul factor care va impulsiona dinamica creșterii”, se artă în raport.
”Din păcate, redresarea nu va fi atât de puternică pe cât anticipam la sfârșitul lui 2024. Am revizuit în scădere prognoza de creștere pentru întregul an în mai multe țări din Europa Centrală și de Est”, avertizează economiștii Erste.
Prognoza pentru România, revizuită în jos: Riscuri mari legate de perspectiva fiscală
Prognoza pentru evoluția economiei României în 2025 a fost revizuită în jos, de la 2,8% la 2% din PIB, sub prognoza cu care lucrează Guvernul, de 2,5% din PIB.
”În plus, în România, riscurile de scădere persistă și sunt legate de perspectivele fiscale. Pe de altă parte, efectele de bază și inerția economică sprijină o accelerare a creșterii. Creșterea consumului, care a fost principalul motor economic, ar putea slăbi, având în vedere prăbușirea încrederii consumatorilor în ianuarie”, se arată în analiza citată.
Și prognoza de creștere a Serbiei a fost ajustată în jos, cu 0,7pp, la 3,8% din PIB. Pentru Cehia și Slovenia, modificările au fost marginale. În celelalte țări din Europa Centrală și de Est (Ungaria, Polonia, Slovacia), prognozele de creștere nu au fost modificate.
Inflația, mai mică decât în 2024 doar în România și Serbia
În 2025, doar în România și Serbia ar urma să aibă o inflație medie mai scăzută comparativ cu anul precedent, potrivit prognozei băncii austriece.
La sfârșitul anului 2024, inflația a fost mai scăzută comparativ cu decembrie 2023 în toate țările din Europa Centrală și de Est. ”Totuși, au existat fluctuații în evoluția inflației, iar recent inflația generală a surprins în mod neașteptat printr-o creștere”, avertizează raportul.
În 2025, se estimează că inflația va crește în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est. În Slovacia, din cauza creșterii taxelor indirecte și a prețurilor la energie, inflația ar putea ajunge la 3,7% în 2025, comparativ cu 2,9% în 2024. În Ungaria, aceasta ar putea atinge chiar 5%.
Prognoza inflației a fost revizuită în creștere și se estimează că va fi cu aproximativ 0,5 puncte procentuale mai mare în Croația și Polonia față de așteptările de la sfârșitul anului 2024.
”Băncile centrale ar trebui să reia relaxarea monetară pe parcursul anului 2025 în toate țările din Europa Centrală și de Est și să continue acest proces și în 2026. Banca centrală a Cehiei a redus rata dobânzii de referință în februarie. În celelalte țări, rata dobânzii de referință ar trebui să scadă, de asemenea”, se mai arată în raport.
Cu toate acestea, băncile centrale din Polonia, România și Serbia sunt susceptibile să aștepte până la jumătatea anului înainte de a relua relaxarea monetară.
În privința altor indicatori, România se mai remarcă în regiune dreptul statul cu cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar (-7% din PIB în 2025; pe locul doi este Polonia cu -5,8% din PIB) și al deficitului de cont curent (-7,8% din PIB; pe locul doi este Serbia cu -6,3% din PIB).
(Citește și: ”Economia – sub așteptări: Cum încheie statele din Europa Centrală și Est anul 2024. Specificul României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
