Pe partea cererii, investițiile au fost principalul motor al creșterii economice din trimestrul al treilea al acestui an – cu o contribuție de 2,9 puncte procentuale (pp) la avansul anual de 1,6 pp, reiese din datele defalcate publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe partea ofertei, construcțiile și agricultura au fost principalele surse de creștere, cu contribuții de 0,8 pp, respectiv 0,5 pp în T3.
În trimestrul al treilea din 2025, economia României s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul anterior, dar a înregistrat o expansiune de 1,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, accelerând de la 0,3% în trimestrul precedent (T2 2025 față de T2 2024). În primele nouă luni, creșterea cumulată a fost la 0,8% anual.
Datele din T3 confirmă tranziția de la consum la investiții / Anul agricol bun a rotunjit cifrele, dar industria tot nu și-a revenit
Pe partea ofertei, agricultura a contribuit cu +0,5 pp la creșterea anuală de 1,6% a PIB în T3 2025. Contribuția din primele nouă luni a fost estimată de INS la 0,2 pp.
Industria a adăugat +0,2 pp la creșterea din T3 (dar continuă să aibă o contribuția negativă în primele nouă luni, de -0,1pp), în timp ce construcțiile au fost cei mai puternici contributori cu +0,8 pp (0,5 pp în primele nouă luni).
„Serviciile au fost în linii mari neutre, deși o parte din momentum-ul de creștere a venit din sectorul IT&C. Impozitele nete au adăugat +0,1 pp”, notează economiștii Erste, într-o notă transmisă investitorilor.
De remarcat contribuția extrem de modestă a comerțului, transporturilor și HoReCa, de doar 0,1 pp în T3, respectiv zero în primele nouă luni.
Exportul net a avut o surprinzătoare contribuție pozitivă la avansul PIB în T3
Pe partea cererii, consumul privat a adus +0,3 pp la creșterea anuală de 1,6% a PIB, iar consumul public a adăugat încă +0,3 pp.
„Aceste contribuții pozitive reflectă în principal efecte favorabile de bază, deoarece ambele componente au scăzut pe baza trimestrială. În schimb, investițiile au fost principalul motor al creșterii, adăugând un puternic +2,7 pp, susținute de performanța robustă trimestrială”, notează economiștii băncii austriece.
Exporturile nete au devenit, de asemenea, pozitive în acest trimestru, contribuind cu +0,5 pp, pe măsură ce cererea internă mai slabă a redus importurile.
„Totuși, stocurile au compensat mare parte din acest momentum, scăzând -2,2 pp din creșterea trimestrială”, notează ei.
Analizând performanța cumulată după primele trei trimestre, consumul privat a adăugat +0,2 pp, consumul public a scăzut cu -0,1 pp, investițiile au contribuit cu +1,2 pp, exporturile nete au tras în jos cu -0,8 pp, iar stocurile au adăugat +0,3 pp.
ING, revizuire puternică a prognozei de creștere pentru 2025: +1,1% din PIB, față de 0,3% anterior
Datele i-au determinat pe economiștii ING să revuiască în creștere prognoza pentru 2025.
„Ne așteptăm acum ca avansul PIB-ului pe întregul an 2025 să fie de 1,1% (de la 0,3% anterior, n.r.), presupunând o nouă contracție trimestrială în T4 2025. Aceasta înseamnă că, tehnic vorbind, economia ar urma să experimenteze o recesiune de scurtă durată în a doua jumătate a acestui an. Pentru 2026, menținem prognoza la 1,4%, investițiile rămânând principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale pe măsură ce România intră în ultimul an al PNRR”, se arată într-o notă transmisă investitorilor.
În opinia lor, datele privind vânzările retail indică un consum îngrijorător în T4.
După ce a înregistrat o redresare parțială după scăderea abruptă din august, activitatea retail a slăbit din nou în octombrie. Vânzările au scăzut cu 1,1% față de luna precedentă, după o revizuire în scădere și a datelor din septembrie. Toate categoriile principale – alimente, bunuri nealimentare și carburanți – s-au contractat în octombrie.
„Aceasta se aliniază cu încrederea istoric scăzută a consumatorilor, sugerând că cheltuielile prudente vor persista în lunile următoare”, notează economiștii ING.
Economia ar putea accelera la 2,1% în 2026
Prognoza Erste pentru creșterea PIB în 2025 a rămas la 1,3%, susținută de datele pentru primele trei trimestre.
Chiar și presupunând o creștere secvențială zero în T4 2025, rata anuală a creșterii ar trebui să avanseze ușor până la sfârșitul anului, oferind un impuls modest mediei anuale, susțin economiștii băncii austriece.
„Privind înainte, se estimează că ritmul de creștere va accelera la 2,1% în 2026, deși această prognoză depinde de performanța solidă din ultima parte a lui 2025, având în vedere importanța efectului de carry-over. Un al patrulea trimestru mai slab decât se aștepta ar introduce riscuri de scădere”, avertizează ei.
Consumul este de așteptat să rămână moderat pe parcursul lui 2026, cu o ameliorare în a doua parte a anului, însă contribuția sa totală ar trebui să fie în linii mari neutră.
În schimb, investițiile sunt anticipate să rămână principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale. Închiderea PNRR ar trebui să stimuleze activitatea investițională de stat, cât și pe cea privată.
Exporturile nete sunt așteptate să aducă o contribuție relativ neutră în 2026, reflectând cererea internă moderată.
„Totuși, dezechilibrele structurale ale României – în special în ceea ce privește competitivitatea și oferta – rămân prezente și ar putea exercita presiuni suplimentare asupra creșterii prin canalul comerțului exterior”, se mai arată în raportul citat.
(Citește și: ”Raport: Scădere accelerată a profitabilității și a eficienței companiilor de stat – dependență critică a Bugetului de dividendele din comaniile de energie – Fără o restructurare, situația financiară își va continua căderea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
