România a transmis Comisiei Europene dovezile demersurilor de îndeplinire a jaloanelor suspendate din cererea de plată nr. 3 din PNRR, pentru o sumă totală de 809,4 milioane euro, a anunțat luni ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului majoritatea jaloanelor sunt considerate îndeplinite, inclusiv operaționalizarea AMEPIP (330,34 milioane euro) și numirile în companiile de stat din energie (227,9 milioane euro). Unele jaloane, precum reforma pensiilor speciale și selecția membrilor în consiliile de administrație din transporturi, sunt încă în derulare.
Comisia va analiza documentele în următoarele două luni, iar rezoluția finală este așteptată în primăvara următoare.
„Pe ansamblu, pentru cererea de plată nr. 3, ce urmează după depunerea scrisorii este o perioadă de circa 2 luni, în care Comisia va analiza dovezile depuse de Guvern, va avea un punct de vedere și ne va trimite o scrisoare de observații. România va avea din nou un termen de 2 luni pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei. Sperăm ca până atunci cel puțin pe subiectul legat de legea privind pensiile speciale să fi terminat reforma, să fie promulgată. Discuțiile vor continua, ne așteptăm ca în primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluție cu privire la această cerere de plată”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Situația principalelor jaloanelor cu probleme:
Jalon 440 – AMEPIP: Operaționalizarea și selectarea conducerii sunt făcute, AMEPIP funcționează și aplică amenzi. Comisia Europeană consideră că acest jalon este îndeplinit (330,34 milioane euro grant).
Jalon 121 – Guvernanța companiilor de stat în energie: Majoritatea numirilor în board-uri au fost finalizate; câteva poziții rămân incomplete (Hidroelectrica, CE Oltenia, Eurotest, Oil Terminal), dar impactul asupra sumei este marginal (227,9 milioane euro grant), potrivit ministrului.
Jalon 215 – Pensii speciale: Reforma este în curs; termenul legal nu a fost respectat, dar există voință politică și proceduri pentru adoptarea legii, susține Pîslaru.
Jalon 79 – Transporturi: Selectarea membrilor în consiliile de administrație este în desfășurare, nu finalizată, dar procedurile au fost explicate Comisiei (19,8 milioane euro împrumut).
Cererea numărul 4 ar urma să fie depusă pe 15 decembrie
Cu privire la cererea nr. 4, majoritatea jaloanelor și țintelor au fost pregătite și transmise Comisiei, pentru o sumă totală de 2,62 miliarde euro. Există o întârziere apreciată drept din cauza contestației CCR, depunerea finală fiind planificată pentru 15 decembrie.
Mai rămâne un act normativ de adoptat (HG de reorganizare a Romsilva). restul ajustărilor fiind procedurale, a precizat Pîslaru.
„Cererea de plată nr. 4 avansează, cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise Comisiei și am primit și feedback de la Comisie. Cererea de plată nr. 4 are 62 de ținte și jaloane cu o valoare de 2,62 miliarde de euro. Acum avem o oarecare întârziere față de termenul avut inițial în vedere, voiam pregătirea documentelor până la finalul lunii noiembrie. Din cauza contestației la CCR pe pachetul fiscal vom avea probabil de așteptat. Pe 10 decembrie este termenul CCR, avem termen de lucru pentru depunerea cererii de plată nr. 4 pe 15 decembrie. Mai avem de rezolvat lucruri, dar nu sunt complicate. Avem un singur act normativ de adoptat, o hotărâre de guvern de reorganizare a Romsilva, ca urmare a clarificării legislației. În rest sunt aspecte operaționale și sperăm să depunem cererea de plată nr. 4 până la 15 decembrie. Am început să încărcăm dovezile. Am obținut auditarea sistemului și am trecut cu brio. Nu ne propunem doar îndeplinirea jaloanelor legate de provizoratele în companiile de stat până pe 31 martie, ci și restructurarea companiilor din transporturi și energie care să fie făcută pentru cel puțin 3 companii până pe 31 august, termenul final al PNRR. Vom avea un pilot de 10 companii din care să fim siguri că îndeplinim cel puțin ținta de 3 din jaloane. Guvernul are o viziune strategică, există coerență de gândire la nivel guvernamental”, a declarat Pîslaru
Tabloul de bord pentru fondurile de coeziune
Ministrul a anunțat totodată lansarea unui tablou de bord digital pentru politica de coeziune, care permite vizualizarea în timp real a 7.419 proiecte: localizare pe hărți, coduri SMIS, nivelul plăților și descrierea fiecărui proiect.
Acesta a fost prezentat în premieră la Conferința conferința Bugetul și fiscalitate 2026: Așteptările economiei organizată de CursdeGuvernare.ro.
„Este important să avem transparență legată de absorbția fondurilor. Orbecăiala în care nu știi exact ce se implementează, unde, cine implementează și cum era ceva ce nu crea încredere. Acest exercițiu are scopul de a crea încredere, ca populația să vadă exact unde sunt banii europeni, ce se întâmplă cu ei și cum se folosesc”, a declarat marți Dragoș Pîslaru.
Pe politica de coeziune, România dispune de 31 miliarde euro granturi nerambursabile, plus 12 miliarde euro finanțare publică. În prezent, România este pe locul 3 în Europa la absorbția fondurilor de coeziune, cu plăți de aproximativ 16–18% și apeluri derulate de 80–85%, a mai anunțat ministrul.
(Citește și: ”Cum arată, în BETA, platforma de monitorizare a proiectelor din PNRR, prezentată în premieră de ministrul Dragoș Pîslaru la conferința CursDeGuvernare / Pîslaru: Avem un tablou de bord al PNRR, o bază de date indexată cu toate proiectele”)
***
Urmărește-ne pe Google News
