România a depus oficial cererea de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,84 miliarde de euro, a anunțat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (foto). Cererea cuprinde 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.
”Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro. CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde Euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane Euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR”, a anunțat sâmbătă ministrul Fondurilor Europene, într-o postare pe Facebook.
Anterior, vineri, acesta afirmase că „suntem gata cu depunerea cererii de plată 5 din PNRR – suntem gata cu 75 de ținte și jaloane, din care 21 reforme și 54 de investiții”.
Absorbția pe granturi ajunge la 78%
Din valoarea totală a cererii, 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 433 de milioane de euro împrumuturi. Potrivit ministrului, cererea ar urma să fie una „curată”, similară celei de-a patra cereri de plată.
„Estimăm o cerere de plată 5 «curată», la fel ca la cererea 4”, a spus Pîslaru.
Cererea 5 este penultima din PNRR. Ministrul a precizat că, înainte de depunerea acesteia, absorbția pe componenta de granturi era de 66%, iar după aprobarea cererii va ajunge la 78%.
Din cele 13,57 miliarde de euro alocate inițial României prin PNRR sub formă de granturi, suma absorbită va ajunge, după cererea 5, la aproximativ 10,6 miliarde de euro. Ultima cerere de plată, numărul 6, va avea o valoare netă de 2,58 miliarde de euro granturi și 1,76 miliarde de euro împrumuturi.
„Miza sumei nerambursabile pe PNRR va fi redusă la acest cuantum de cerere de plată 6, adică 2,58 miliarde de euro. Nu avem cum să ajungem la o valoare de pierdere peste această valoare”, a mai afirmat ministrul, vineri.
România a separat cererile 5 și 6
Pîslaru a precizat vineri că România a insistat pentru separarea cererilor 5 și 6, deși Comisia Europeană își dorea o singură cerere finală care să le reunească.
„România a păstrat fermitate pe ideea de a decupla cererea 5 de cererea 6. Cererea 5 ne duce până la 10,6 miliarde euro absorbție”, a spus el.
Cererea de plată numărul 6 urmează să fie depusă cel târziu la 30 septembrie, iar autoritățile au început deja pregătirea documentelor. Dacă reformele restante sunt îndeplinite, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR.
Investițiile: riscuri „mai degrabă marginale”
În ceea ce privește investițiile, ministrul susține că riscurile sunt în prezent marginale. Toate cele cinci spitale finanțate prin granturi ar urma să fie finalizate, iar pe Autostrada A7 două segmente au deja procesele-verbale de recepție, în timp ce al treilea ar urma să fie recepționat înainte de 31 august.
Pe componenta feroviară, Ministerul Transporturilor a confirmat îndeplinirea investițiilor de tip „quick wins”, iar pentru celelalte segmente renegociate autoritățile sunt, potrivit lui Pîslaru, „în grafic pentru recuperare pe partea de grant”.
„Pe tot ce înseamnă investiții în PNRR, riscurile sunt mai degrabă marginale”, a declarat ministrul.
Reformele, principala miză pentru ultima cerere: Legea salarizării ar putea fi adoptată la finalul lui august
Ministrul a arătat însă că principalele riscuri pentru ultima cerere sunt legate de reforme, nu de investiții. Printre acestea se numără legea salarizării, legea hidrogenului și jalonul privind decarbonizarea.
În privința legii salarizării, Pîslaru a spus că Guvernul pregătește o variantă completă care să fie transmisă partidelor. El a precizat că există o aliniere instituțională cu ministerele Educației și Sănătății, iar dialogul cu sindicatele a fost deblocat.
„Planul este să trimitem în weekend ansamblu de amendamente către Administrația Prezidențială, care să servească ca proiect cap-coadă pentru următoarea discuție a liderilor politici”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, o ședință extraordinară a Parlamentului ar putea avea loc în 25-26 august, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată în timp util.
Penalitatea pentru decarbonizare, redusă de zece ori
O altă preocupare este jalonul privind decarbonizarea și închiderea unor capacități pe cărbune. Pîslaru a spus că România a negociat cu Comisia Europeană o reducere considerabilă a penalității aferente jalonului.
„Trecerea de la un coeficient de x5 la un coeficient de x0,5 înseamnă o reducere de 10 ori a penalității”, a explicat ministrul.
El a arătat că 25% din jalon a fost deja îndeplinit prin realizarea a 3.000 MW de capacități regenerabile și a criticat amendamentul parlamentar care ar împiedica închiderea unor centrale, susținând că acesta creează un risc de reversibilitate și poate genera probleme în relația cu Comisia Europeană.
„Amendamentul populist din Parlament prin care ni se interzicea să mai închidem centrale nu a avut niciun fel de fundament”, a afirmat Pîslaru, adăugând că Guvernul trebuie să transmită președintelui o notificare în vederea nepromulgării amendamentului.
Ministrul a mai spus că, la preluarea mandatului de către Guvernul Bolojan, absorbția PNRR era de 47,19%. În prezent, România se pregătește să ajungă la 78% absorbție pe granturi după cererea 5, iar ținta finală este de 97,22%, în cazul îndeplinirii reformelor restante.
(Citește și: ”4.500 de proiecte PNRR trebuie finalizate și recepționate până la sfârșitul lunii august”)
***
Urmărește-ne pe Google News
