Dragoș Pîslaru: Forma finală a legii salarizării unitare va reflecta condiţiile spaţiului bugetar-fiscal existent

Ministrul Dragoş Pîslaru, care va prelua interimar, luni, Ministerul Muncii, în urma demisiei lui Florin Manole, anunţă că forma finală a legii salarizării unice va reflecta condiţiile spaţiului bugetar-fiscal existent şi va fi realizată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor.

„Voi prelua efectiv mandatul de ministru interimar al Muncii în cursul zilei de luni, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretelor semnate de preşedintele Nicuşor Dan. Până atunci, însă, urmărind dezbaterea publică, este datoria mea să clarific câteva aspecte privind salarizarea unitară: Materialul apărut „pe surse” nu este un document oficial, asumat de Guvern ori de Ministerul Muncii. El nu reflectă varianta finală, care va fi propusă spre adoptare”, a scris Dragoş Pîslaru pe rețelele sociale.

El precizează că, după preluarea mandatului, vor asigura transparenţa şi dialogul social astfel încât să poată adopta cea mai bună versiune posibilă a acestui act important.

„Forma finală va reflecta condiţiile spaţiului bugetar-fiscal existent şi va fi realizată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice. Fac un apel la apel la înţelepciune şi maturitate către toţi actorii implicaţi în spaţiul public. Acesta nu este momentul să inflamăm inutil spiritele, ci unul în care să colaborăm cât mai mult şi cât mai bine, astfel încât să ne asigurăm că fiecare voce este auzită”, subliniază ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Dragoş Pîslaru menţionează că „salarizarea unitară joacă un rol fundamental pentru rezolvarea inechităţilor din sectorul public şi pentru modernizarea sectorului public din România”.

În ultimele zile, în spațiul public au apărut o serie de informații referitoare la Legea salarizării unitare. Potrivit unui proiect transmis „pe surse”, pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, respectiv solda de funcție, salariul de funcție, indemnizația de încadrare sau indemnizația lunară, ar fi de 1 la 8, comparativ cu raportul de 1 la 12 prevăzut în actuala legislație.

În ceea ce privește modul de stabilire a veniturilor salariale, proiectul prevede că salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se vor calcula prin înmulțirea coeficienților din anexele legii cu o valoare de referință, stabilită anual prin legea bugetului de stat.

Conform aceluiași draft, ar urma să fie introduse sporuri pentru activități specifice, precum:
– 10% pentru activitatea de control financiar preventiv;
– 40% pentru personalul implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, cu posibilitatea extinderii acestui beneficiu și asupra unor funcții de demnitate publică – ordonatori de credite implicați în gestionarea acestor fonduri, similar prevederilor aplicabile președinților și vicepreședinților de consilii județene, precum și primarilor și viceprimarilor.

Totodată, proiectul ar prevedea eliminarea unor drepturi existente în prezent, precum:
– indemnizația de hrană acordată personalului plătit din fonduri publice;
– indemnizația pentru titlul științific de doctor, care ar urma să fie integrată în coeficienții de salarizare, în special pentru personalul din învățământ unde deținerea acestui titlu este relevantă pentru exercitarea funcției;
– sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în forma actuală, cu o valoare de până la 300 lei brut.

(Citește și: ”Ministrul Finanțelor anunță reorganizarea ANAF: Reducerea numărului de sedii, asistență în teritoriu pentru comunități, servicii publice digitalizate și mai puțină birocrație”)

***