fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

DOCUMENTE / SPP devine oficial serviciu secret și primește facilități economice. Secrete, firește. Decizia s-a făcut cu încălcarea Constituției și cu girul Președinției

de Victor Bratu 29.10.2015

lucian-pahontu spp

Generalul Lucian Pahonţi, şeful SPP

Comunitatea serviciilor secrete româneşti s-a îmbogăţit de săptămâna trecută, oficial, cu încă un membru: SPP. O ilegalitate din punct de vedere Constituţional.

SPP, promovat oficial la rang de serviciu secret cu avizul CSAT, prin Ordonanță de urgență

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2015, Serviciul de Protecţie şi Pază a primit statut de serviciu secret prin următoarea modificare a articolului 31 a legii sale de organizare: “Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază constituie secret de stat”.

Iniţial, legea trecea în categoria secretului de stat doar activitatea operativă a SPP.

Ca orice lege care are referire la siguranţa naţională, proiectul a fost supus discuţiei prealabile a CSAT.

Potrivit preşedintelui Iohannis, CSAT a avizat textul ordonanţei de urgenţă.

Avizul, emis pe data de 8 octombrie, poartă semnăturile preşedintelui şi vicepreşedintelui CSAT (Klaus Iohannis şi Victor Ponta), a celor 10 membri CSAT şi a secretarului Consiliului.

(Descărcaţi AICI avizul CSAT)

Marea problemă a Ordonanței: Ininițiatorul. Cine ar fi putut să o facă

La conferinţa de presă organizată pe 26 octombrie la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohanis a vorbit despre relaţia cu Victor Ponta şi despre situaţia lui Gabriel Oprea. Pe lângă aceste subiecte, şeful statului a fost întrebat şi de ordonanţa SPP.

La întrebarea “de ce SPP trebuie să asigure protecţia şefilor de partide?”, preşedintele Iohannis a răspuns: “întrebaţi iniţiatorul”.

Din Nota de fundamentare a ordonanţei reiese că iniţiatorul modificărilor privind organizarea şi funcţionarea SPP este chiar serviciul condus în ultimii 10 ani de generalul doctor Lucian Pahonţu, (vezi facsimilul de mai jos). NFConstituţia României are un întreg articol (74) referitor la iniţiativa legislativă. Prevederile acestui articol sunt:

  • Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
  • Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
  • Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
  • Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
  • Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

De semnalat: nimeni din CSAT nu a observat că un serviciu secret nu are drept de iniţiativă legislativă.

Cum se ascunde o lege în spatele titlului

Ordonanţa de Urgenţă 43/2015, un nou exemplu de act cu efecte legislative multiple, a fost publicată în Monitorul  Oficial din data de 21 octombrie, la şapte zile după adoptarea ei în Guvern.

Modificările la legea SPP au fost ascunse sub titlul Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Iniţial, cum această ordonanţă a apărut la o zi după accidentul tragic petrecut în coloana oficială a vicepremierului Oprea, mediul online a suspectat o tentativă de muşamalizare a cazului. A fost o pistă falsă.

Presa s-a concentat apoi pe modificarea care permite preşedinţilor de partide, la cerere, să beneficieze de escorta SPP.

Trecând peste problemele de constituţionalitate, două aspecte de semnalat aici :

  • Ordonanţa prevede: „cu aprobarea CSAT, SPP poate asigura protecţie unor demnitari şi foşti preşedinţi, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), precum şi altor persoane, la cererea acestora”. Din caracterul vag al prevederii rezultă că, teoretic, oricine are „trecere” în CSAT poate beneficia de serviciile SPP
  • Ordonanţa nu prevede nimic legat de decontarea acestui tip de servicii, fiind deci de presupus că acest gen de activităţi vor putea fi finanţate prin bugetul de stat

Facilităţi economice acordate SPP

O altă modificare trecută cu vederea- potrivit ordonanţei 43, SPP capătă un relativ statut economic.

  • La art.19 din legea de organizare a SPP se adaugă următorul alineat: „SPP poate beneficia, potrivit reglementărilor în vigoare, la activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul securităţii, în cadrul programelor finanţate şi cofinanţate de către Comisia Europeană, de fonduri structurale, fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare, în cadrul unor consorţii cu participare internaţională, sau ca unic aplicant.
  • La art. 22 din Legea de organizare se adaugă o nouă literă, cu următorul cuprins: „(SPP) planifică, derulază şi implementează proiecte finanţate şi cofinanţate din fonduri europene, naţionale sau alte mecanisme financiare, cu parteneri interni şi externi sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.”

E de la sine înțeles că atât finanțările, cât și modul de folosire a acestora, cât și activitățile economice aferente nu vor putea fi făcute publice sau cerute de autoritățile judiciare, odată ce întreaga activitate a SPP a fost trecută prin lege la secret.

România serviciilor implicate

Dacă sunt multe sau puţine serviciile secrete româneşti, doar pătura subţire a decidenţilor reali cunoaşte. Problema e că aceste servicii manifestă tendinţe nefireşti.

De exemplu, spre deosebire de ţări ca SUA sau Marea Britanie, România are un număr secret de agenţi secreţi.

Pe site-ul oficial al FBI (echivalent american al SRI) sau al MI 5 (echivalentul britanic) găseşti numărul angajaţilor sau anunţuri de angajare. Acest tip de informaţie lipseşte de pe pagina SRI.

Pe fondul intensificării luptei anti-corupţie, implicarea SRI alături de DNA a fost privită drept lucru normal. Problema e că, în iunie 2015, generalului Daniel Dumbravă afirma senin că instanţele de judecată sunt un “câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informaţii. O afirmaţie de maximă gravitate, expediată fără urmări de CSM şi de CSAT.

Sub mandatul lui George Maior, dar şi după, SRI s-a implicat activ în impunerea legislaţiei „Big Brother”, până în punctul în care reprezentanţi ai Curţii Constituţionale au reclamat presiuni din partea serviciilor secrete. A fost o altă acuzaţie rămasă fără urmări. Iar legea privind retenţia datelor, scrisă practic de serviciul condus astăzi de Eduard Hellvig dar asumată formal de preşedinţii partidelor parlamentare, a fost adoptată în regim de urgenţă.

Semne de întrebare ridică şi retragerea lui Teodor Meleşcanu din fruntea SIE şi plasarea lui în postul de ministru de Externe cu unica misiune de a gestiona, în 2014, finalul procesului electoral vizând alegerea preşedintelui.

La fel, şi soarta care le-a zâmbit diverşilor intermediari din afacerea Microsoft.

Din 21 octombrie, SPP, cu activitate generală încadrată la “Secret de Stat”, poate să desfăşoare diverse activităţi economice şi poate apela inclusiv „fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare”.

Greu de presupus ce va conţine un dosar de finanţare întocmit de SPP, în afară de suma solicitată şi o ştampilă „Secret de Stat” pusă pe o coală albă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2015

5 comentarii

  1. Richard Sorge
    30.10.2015, 11:38 am

    Romania devine din ce in ce mai mult un rai al serviciilor secrete!
    Nimeni nu stie citi agenti sint ,ce fac , pe cine recruteaza , in ce scopuri , cit de competenti , destepti si onesti sint acesti agenti si mai ales cine le controleaza activitatea.
    Influenta lor in politica si justitie este enorma. Este singura putere perena din sistemul de putere din Romania. S-a ajuns ca promovarea in politica si administratie sa fie determinata de o forma de apartenenta la aceste Servicii.
    Pe vremea comunismului Securitatea era controlata de Partid. Acum Serviciile nu sint controlate de nimeni.
    UNPR-ul este evident un partid al Serviviilor!
    Iar Presedintele este prea slab ca sa realizeze si sa faca ceva!

  2. Vali
    30.10.2015, 1:04 pm

    o tara jefuita si ajunsa la mana serviciilor..o tara furata

  3. PAGINA T
    31.10.2015, 9:51 am

    noi nu suntem in stare sa gestionam o situatie de urgenta ca cea de aseara dar investim constant in servicii secrete

  4. Andrei
    3.11.2015, 1:39 am

    Dl autor, argumentele sunt puerile. Care sunt activitatile si facilitatile economice primite de SPP? Dava ati fi avut minime cunostinte de finante publice, ati fi observat ca textul introdus se refera la posibilitate ca SPP sa aplice la granturi, proiecte europene, nimic mai mult. Un exemplu de Mecanism financiar este Mecanismul financiar norvegian http://www.eeagrants.ro/acasa
    Guvernul poate avea o initiativa, la propunerea SPP sau altei institutii. Mai mult, Guvernul a decis aprobarea prin ordonanța, ce relevanta are textul din constitutie.

  5. Geo
    8.11.2015, 2:21 pm

    Andrei, probabil ca faci parte din sistem, din moment ce ai sarit in apararea celor criticati aici. Richard Sorge are perfecta dreptate. In momentul de fata este vizibil din avion faptul ca, nici presedintele si nici altcineva nu conduce Romania decat institutiile de forta , cu influenta totala asupra Justitiei.

    S-au pompat atatia bani in aceste institutii, si atatea privilegii cate au oamenii care lucreaza acolo, incat cu greu romanii mai pot avea un punct de vedere luat in seama. Toate aceste ordonante si legi care se dau in favoarea institutiilor de forta, si justitiei, chiar daca sunt imbracate si poleite pentru a ne prosti pe noi , Aproape sigur se pregateste legitimizarea totala pentru interventia in forta impotriva maselor de oameni care indraznesc sa se revolte dintr-un motiv sau altul.

    Chiar daca totul este pasnic acum, se stie ca provocatori bine scoliti vor reusi in final sa faca jocurile. Parerea mea !

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult