miercuri

27 martie, 2024

24 iunie, 2014

Liderii europeni care se vor reuni joi şi vineri la Consiliul European vor avea de luat decizii importante pentru Uniunea Europeană în următorii cinci ani:

  • – nominalizarea preşedintelui Comisiei Europene, care va declanșa procedurile de formare a noii echipe de comisari
  • – şi, mai ales, adoptarea strategiei pentru următorii 5 ani pentru Uniunea Europeană,
  • – semnarea acordurile de asociere cu Moldova şi Georgia şi capitolele politice din Acordul de asociere cu Ucraina,
  • – decizia dacă este cazul să impună noi sancţiuni Rusiei, pentru situaţia din Ucraina.

Reuniunea va începe joi, la Ypres, unde se vor comemora 100 de ani de la declanșarea primului Război Mondial , după care va continua, ca de obicei, la sediul din Bruxelles, vineri. Agenda zilei de vineri este extrem de încărcată.

Republica Moldova îşi atinge obiectivul apropierii de UE

Liderii europeni vor semna, vineri dimineaţa începând cu ora 10.00, ora României, Acordurile de asociere şi de liber schimb aprofundat cu Republica Moldova şi Georgia, şi capitolele politice ale acordului cu Ucraina.


Este semnul apropierii de UE şi garanţia că Europa stă alături de foştii sateliţi sovietici în încercarea acestor ţări de a se opune unei influenţe ruse accentuate. O apropiere care ar putea avea costurile ei, în condiţiile în care Moscova, dar şi Tiraspolul, nu au ezitat să ameninţe Republica Moldova cu represalii.

Totuşi, este şi o încununare a eforturilor diplomaţiei româneşti – ale preşedinţiei şi MAE – de a determina ca această semnare să aibă loc mai devreme decât fusese preconizat iniţial. Situaţia politică din Ucraina şi agresivitatea Rusiei, care părea dornică să îşi refacă sfera de influenţă din perioada sovietică, au creat contextul politic european astfel încât vocea României să fie luată, de această dată, în considerare.

În luna martie, semnarea părţilor economice ale Acordului de asociere cu Ucraina a avut loc cu uşile închise, Consiliul punând la dispoziţie fotografii de la semnare, abia după ce aceasta avusese deja loc. Rămâne de văzut dacă de această dată evenimentul va fi transmis live sau dacă presa internaţională va avea acces la el.

Nominalizarea lui Jean-Claude Juncker pentru preşedinţia Comisiei Europene

Ziua de vineri pune capăt unor lupte interinstituţionale între Parlamentul European şi Consiliu şi unor negocieri intense între statele membre, transpartinice. Şefii de state şi de guverne din UE ar trebui să îl nominalizeze pe Jean-Claude Juncker preşedinte al Comisiei Europene. Şi, teoretic, ar trebui să discute despre portofoliile pe care le-ar putea obţine statele membre.


Ultimele semnale ale unei luni plină de surprize şi răsturnări de situaţii sunt că socialiştii îl vor susţine pe candidatul luxemburghez, în schimbul unei mai mari flexibilităţi a regulilor bugetare şi a ocupării altor posturi de conducere în UE: preşedinţia PE, pentru Martin Schulz, şi preşedinţia Consiliului European – pentru care este din ce în ce mai des vehiculat numele premierului danez Halle Thorning-Schmidt. Nu în ultimul rând, s-a vorbit despre dorinţa de a ocupa şi postul de Înalt Reprezentant pentru Politică externă.

Este evident că popularii europeni nu vor ceda toate cele trei posturi în favoarea preşedinţiei Comisiei, dar rămâne de văzut cum se vor împărţi, la nivel european, posturile de top între cele două mari familii politice.

(Citiţi şi: Pregătirea unui Consiliu decisiv pentru soarta UE/ Nouă lideri socialişti îl susţin pe J C. Juncker. David Cameron, tot mai izolat în opoziţia sa faţă de luxembrughez)

Pe de altă parte, David Cameron, cel mai puternic oponent al lui Jean-Claude Juncker, ar putea cere un vot Consiliului European pentru nominalizarea acestuia. Ar fi o decizie riscantă, cred analiştii, pentru că premierul britanic a devenit deja o voce izolată, după ce aliaţii săi în această opoziţie – premierii olandez şi suedez – au dat indicii că sunt foarte dispuşi să accepte un compromis. Singurul aliat ferm rămâne liderul Ungariei, Viktor Orban.

David Cameron îl consideră pe candidatul luxemburghez un reprezentant al vechii găzi europene, prea federalist şi favorabil unei mai puternice integrări a UE pentru a fi pe placul britanicilor care vor mai puţină reglementare şi o piaţă unică mai liberă de constrângeri.

Strategia cu priorităţile politice ale următorilor cinci ani în UE

UE ar trebui să îşi limiteze ambiţiile în următorii cinci ani şi să nu îşi asume politici care ar putea fi gestionate mai bine la nivelul statelor membre, a scris Herman Van Rompuy în strategia pentru perioada următoare, pe care o propune şefilor de state şi de guverne.

Documentul de patru pagini, preluat din Financial Times (şi ataşat la finalul acestui articol), încearcă să găsească un echilibru între descentralizarea puterilor – cerută de marea Britanie – şi mai puţină austeritate, solicitată de Italia şi Franţa în schimbul sprijinirii candidatului de centru-dreapta la şefia CE.

Preşedintele Consiliului European avertizează asupra „nemulţumirii publicului privind politicile europene” şi a faptului că cetăţenii europeni s-au săturat de toţi anii de criză economică.

„Uniunea ar trebui să acţioneze împreună când poate obţine mai multe decât ar putea-o face fiecare ţară. Ar trebui să fie mai rezervată în exercitarea competenţelor atunci când statele membre ar putea să ajungă mai bine la acelaşi rezultat”, se arată în document.

Documentul încearcă să includă toate punctele de vedere: „mai multă solidaritate”, „flexibilitate” şi nevoia de a face „paşi curajoşi” în investiţii – toate cerinţe ale social-democraţilor, în speciale aspecte cerute de Franţa şi Italia. Documentul vorbeşte despre „investiţii în infrastructura de transporturi, energie şi telecom”, aşa cum a vrut premierul italian.

Dar Van Rompuy a încercat să nu uite şi punctele de vedere ale altor ţări: „deschidere spre ţările non-euro” – solicitată de Marea Britanie şi Polonia sau „o guvernanţă mai puternică şi politici economice coordonate” – pentru a fi pe placul Germaniei.

Astfel, proiectul de strategie – aflată la a doua variantă deja – pare o listă a dorinţelor, un mix al priorităţilor diferitelor ţări. Iar obiectivele sunt prea generale şi nu sunt însoţite de termene concrete şi paşi intermediari.

Liderii UE s-ar angaja să combată şomajul în rândul tinerilor, să prevină abuzul de beneficii sociale în statele membre, să asigure sisteme de protecţie socială sustenabile în viitor, să aibă politici mai bune pentruz migraţie, să prevină şi să combată infracţionalitatea şi terorismul, să combată frauda fiscală sau să investească în cooperarea militară şi în securitate.

Uniunea energetică poloneză, un proiect pentru următorii 5 ani în UE

Documentul vorbesşte şi despre uniunea energetică, propunerea poloneză pentru, printre altele, reducerea dependenţei UE de funizorii externi de energie şi de creştere a puterii de negociere a statelor UE cu aceştia.

„Pentru a ne asigura că viitorul nostru energetic este sub control deplin, vrem să construim o uniune energetică care are drept scop energie la preţuri accesibile, siguranţa energetică şi energia verde”, se arată în proiectul de strategie.

(Citiţi aici detalii despre uniunea energetică propusă de polonia: ”Festivalul” interceptărilor de la Varșovia – varianta ”Licuriciului” / Guvernul Tusk – sub presiune și decredibilizat într-un moment sensibil în negocierile cu SUA şi UE)

În plus, proiectul include şi ideea de a creşte „puterea colectivă de negociere a UE” în relaţiile cu furnizorii externi, însă nu dă detalii referitor la modul în care se poate face asta, spre deosebire de propunerea poloneză.

Referitor la afacerile instituţionale ale Uniunii Europene, doscumentul nu meanţionează procesul cunoscut sub numele de Spitzenkandidaten, prin care grupurile politice europene îşi desemnează candidatul pentru şefia Comisiei înainte de alegerile europene.

Noi sancţiuni pentru Rusia

UE a reiterat decizia de a impune noi sancţiuni Rusiei dacă nu face nimic pentru a reduce tensiunile din estul Ucrainei, a fost mesajul transmis de miniştrii de Externe ai statelor UE în urma Consiliului pentru Afaceri Externe de luni, de la Luxemburg.

Ministrul britanic, William Hague, a spus că pregătirile pentru impunerea de sancţiuni economice, faza următoare a mecanismului, sunt gata şi că „Rusia nu trebuie să se îndoiască de faptul că UE este pregătită să le impună”.

Şefii diplomaţiilor europene au descris planul de pace al preşedintelui Poroşenko – care le-a fost prezentat de ministrul ucrainean de externe – ca „o şansă majoră de detensionare a situaţiei”. Ei au apreciat faptul că preşedintele ucrainean a anunţat o incetare a focului de o săptămână.

Pe de altă parte, SUA au afirmat public că Eusia continuă să ofere susţinere militară separatiştilor şi că a reamplasat forţe militare substanţiale în număr la graniţa cu Ucraina.

Totuşi, unitatea UE este pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care se discută sancţiuni economice. Sunt state UE dispuse să continue colaborarea cu Rusia, cum ar fi Franţa, care va livra cele două nave de război Mistral şi care va primi la sfârşitul acestei luni 400 de marinari ruşi pentru antrenamente în Franţa.

Iar ministrul austriac a găzduit marţi, la doar o zi după reuniunea europeană, la viena, pe preşedintele Vladimir Putin. Iar Austria, prin OMV, a semnat cu gazprom acordul privind înfiinţarea companiei mixte care va fi responsabilă de construirea segmentului austriac al South Stream.

Asta în condiţiile în care Comisia Europeană a oprit construcţia segmentului bulgar al gazoductului, pe fondul însă al suspiciunii de atribuire neconcurenţială a contractelor de construcţie.

Vladimir Putin pare că vrea să prevină o decizie a liderilor europeni, pentru că a anunţat, tot marţi, că a solicitat camerei superioare a parlamentului rus să revoce autorizaţia prin care forţele ruse puteau interveni militar în Ucraina pentru a-i apăra pe cetăţenii rusofoni.

Disputa românească pentru reprezentarea în Consiliul European

În România există o nouă dispută între premier şi preşedinte privind reprezentarea în Consiliul European şi apar astfel semne de întrebare asupra mandatului.

Victor Ponta a spus duminică că va cere preşedintelui mandatul pentru a reprezenta ţara noastră, ceea ce a şi făcut luni, când a fost refuzat. Premierul justifica această solicitare prin faptul că se vor lua decizii pentru următorii cinci ani, când Victor Ponta sugera că se va afla în jocul politic românesc, spre deosebire de preşedintele actual. Şi că se va decide preşedintele CE – instituţie omoloagă guvernului român – şi se vor discuta portofoliile statelor membre.

(Citiţi aici motivul refuzului preşedintelui de a-i da mandat premierului pentru Consiliu: Premierul nu a primit mandat de participare la Consiliul European. Preşedintele explică de ce)

Preşedintele Traian Băsescu şi-a argumentat şi el refuzul. El a invocat motive constituţionale, dar şi convingerea că ar face faţă mai bine provocării şi discuţiilor. Şeful statului a adus şi un argument emoţional, sentimental: vrea să fie el acela care semnează Acordul de asociere al Moldovei la UE, un proiect la care a lucrat în ultimii 10 ani.

Premierul nu s-a lăsat însă mai prejos, ci a sesizat marţi Curtea Constituţională în legătură cu reprezentanrea României la Consiliul de la Bruxelles. Nu este prima dată când premierul recurge la acest gest, a făcut-o şi în 2012 şi CCR i-a dat dreptate lui Traian Băsescu. Curtea a anunţat că va judeca sesizarea în 9 iulie, adică mult după summit-ul de joi şi viner.

Descărcaţi AICI strategia întocmită de Herman Van Rompuy şi propusă liderilor europeni (sursă: FT).

Descărcaţi AICI proiectul de concluzii ale Consiliului European (sursa: Euractiv.com)

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: