Cota unică a contribuit la o creștere suplimentară a PIB/capita, a avut un impact pozitiv asupra clasei de mijloc și a redus evaziunea fiscală, ceea ce a dus la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, reiese dintr-un realizat de ASE la solicitarea confederației patronale CONCORDIA și coordonat de Ionuț Dumitru.
Studiul relevă că, datorită cotei unice, s-a îmbunătățit conformarea fiscală, contribuind la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și reducerea economiei informale.
În plus, din calculele autorilor mai reiese că un regim de cota progresivă nu ar aduce venituri bugetare semnificativ mai mari, însă impozitarea progresivă implică o birocratizare mai mare, costuri administrative suplimentare, reguli fiscale mai complexe și un risc crescut de optimizare fiscală din partea contribuabililor.
„Cu o povară fiscală de peste 40% pentru taxarea muncii în România, orice creștere de taxe va avea un impact negativ asupra veniturilor cetățenilor, a consumului și implicit a PIB-ului. Deficitul bugetar nu își are rezolvarea în creșterile de taxe, și cu atât mai puțin în impozitarea progresivă, ci în reforme sistemice de eficientizare a administrației de stat și a colectării taxelor”, a comentat Dan Șucu, președintele Concordia.
„Regimul de cotă unică (alături de alți factori, cum ar fi: aderarea la NATO și la Uniunea Europeană) a jucat un rol major în accelerarea convergenței reale a economiei românești, stimulând investițiile și creșterea PIB per capita și consolidarea clasei de mijloc. Studiul scoate în evidență efectele pozitive ale cotei unice și arată că o potențială trecere la cota progresivă în faza curentă de dezvoltare economica a României nu ar aduce creșteri semnificative ale veniturilor bugetare”, a precizat prof. univ. dr. Ionuț Dumitru, ASE, coordonatorul echipei care a realizat studiul.
(Studiul integral poate fi descărcat de AICI)
România nu are o problemă cu inegalitatea veniturilor salariale
Unul din argumentele foarte des invocate în susținerea cotei progresive de impozitare este acela că ea ar reduce inegalitatea veniturilor spre deosebire de cotă unică care ar crește această inegalitate și că în felul acesta ar fi afectată negativ clasa de mijloc, susțin autorii.
”Dacă ne comparăm cu celelalte State Membre, putem spune că, în România, inegalitatea generată de veniturile salariale ale populației are un nivel foarte scăzut (indicatorul GINI pentru salarii în România are a treia cea mai mică valoare din UE27, după Grecia și Slovacia), prin urmare implementarea unor politici fiscal-bugetare de impozitare progresivă în ceea ce privește această categorie de venituri pentru a reduce inegalitatea veniturilor nu își are sensul”, se arată în raport.
De altfel, România a înregistrat în perioada 2007-2023 una dintre cele mai ample reduceri ale inegalității veniturilor din cadrul țărilor membre UE27.
România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 post-aderare
”Existența unei clase de mijloc largi este expresia unei coeziuni mai mari în societate și a unei societăți mai incluzive”, punctează autorii.
Un studiu Eurofound (2024) arată că în ceea ce privește clasa de mijloc, în majoritatea statelor membre aceasta s-a redus în perioada 2007-2022.
Stabilitatea relativă a dimensiunii medii a clasei de mijloc în statele membre ale UE27 maschează o imagine de divergență între țări, aproape două treimi (17 țări din 27) dintre acestea confruntându-se cu o scădere a clasei de mijloc (figura 1.5).
Studiul arată o clasă de mijloc în extindere doar în 10 țări în perioada 2007-2022:
- foarte semnificativ (cu peste 5 puncte procentuale) în unele țări din Europa Centrală și de Est (România, Polonia și Croația), Portugalia și Irlanda;
- mai puțin semnificativ în Grecia, Letonia, Slovacia, Belgia și Spania.
Practic, România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 în perioada 2007-2022.
Deși România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 în perioada 2007-2022, de la circa 52% în total populație în 2007 la circa 60% în total populație în 2022, nivelul clasei de mijloc este încă relativ redus.
România are al 7-lea cel mai redus nivel (după Italia, Spania, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria) al clasei de mijloc din cadrul UE27 (în 2007, România avea a 2-a cea mai mică pondere a clasei de mijloc în UE27, după Letonia).
”Regimul cotei unice de impozitare a veniturilor a jucat un rol în reducerea inegalității veniturilor și în consolidarea clasei de mijloc din România, influența pe care o scoatem în evidență în capitolele următoare ale lucrării”, notează autorii.
Cota unică a condus la o creștere suplimentară de 23% a PIB/capita
Rezultatele studiului indică o creștere suplimentară a PIB per capita la PPP indusă de regimul de cotă unică de circa 0.9738 pp pe an, ceea ce ar conduce la un PIB per capita în 2023 mai mare cu circa 23% din impactul cotei unice.
În ceea ce privește impactul cotei unice asupra participării forței de muncă la activitatea economică, estimările arată un impact pozitiv și semnificativ statistic al acesteia.
”Cota unică a simplificat sistemul fiscal, a redus povara administrativă și a stimulat conformarea fiscală, a stimulat participarea forței de muncă la activitatea economică, ceea ce a dus la creșterea veniturilor, creșterea clasei de mijloc, și la o distribuție mai echitabilă a veniturilor. De asemenea, regimul de cotă unică a stimulat economia și a dus la creșterea veniturilor clasei de mijloc, prin lăsarea unei părți mai mari din veniturile disponibile contribuabililor cu venituri medii. Efectele pozitive ale cotei unice sunt probabil mai pronunțate în cazul unor economii cu instituții slabe”, se arată în studiu.
Scenarii: Ce ar însemna introducerea cotei progresive pentru bugetul public
Introducerea unui sistem de impozitare progresiv ar putea fi susținută de motive legate de echitatea fiscală și de o nevoie de creștere a veniturilor colectate la bugetul de stat.
Lista de dezavantaje este lungă și începe cu complexitatea administrativă, continuă cu descurajarea inițiativei antreprenoriale, incluzând și o posibilă stimulare a implementării din partea contribuabililor cu venituri mari a unor strategii de evitare a impozitării, avertizează autorii, care au realizat o serie de simulări pentru a evalua impactul introducerii unui sistem progresiv de impozitare muncii.
Cu estimările din imagine legate de creșterea economică și rata inflației, modelul previzionează o creștere a veniturilor colectate de aproximativ 76 de mld. lei în 2025, ceea ce ar permite reducerea deficitului bugetar cu circa 1,5 puncte procentuale.
”Un rezultat similar ar putea fi obținut și prin ajustarea cotei unice (scenariu analizat mai jos, n.r), menținând avantajele acestui sistem: creșterea atractivității României pentru investitorii străini, reducerea costurilor birocratice și simplificarea controlului asupra evaziunii fiscale, fără a crea stimulente pentru contribuabilii cu venituri mari de a căuta metode de optimizare fiscală”, apreciază autorii.
Totuși, orice decizie privind o eventuală ajustare a cotei unice trebuie analizată atent, deoarece poate avea implicații asupra ocupării forței de muncă și ritmului de creștere economică, avertizează ei.
În scenariul al doilea, cel prezentat mai sus, reducerea deficitului bugetar nu ar fi foarte mare doar 0,15 puncte procentuale din PIB. Cota unică echivalentă ar fi de aproximativ 11%. Se observă că sistemul progresiv nu aduce un avantaj semnificativ.
Scenariul de mai sus ar corespunde unei variante foarte agresive de impozitare a contribuabililor cu venituri lunare brute mai mari de 8.500 lei, respectiv 15.000 lei, cu cote foarte mari de 30% și 60%.
”Așa cum se vede din tabelul de mai jos, scenariul 3, cel mai agresiv nu aduce un impact semnificativ de reducere a deficitului bugetar (doar 0,33 puncte procentuale). Acest rezultat este explicat de ponderea mică a veniturilor brute mari”, reiese din calculele oficialilor.
Efectele adverse ale majorării cotei unite asupra economiei
Creșterea taxării (cota unică actuală) de la 10% la 16% duce la o scădere a impactului asupra PIB-ului viitor cu 0.74 puncte procentuale comparativ cu scenariul de bază (aplicarea taxării de 10% – cota unică actuală).
Aceasta înseamnă că efectul total al taxării suplimentare asupra PIB-ului este mai mic (în valoare totală) în scenariul cu o cotă mai mare, indicând o contracție economică mai pronunțată.
Creșterea nivelului taxării (cota unică actuală) de la 10% la 16% determină o reducere totală a ocupării cu aproximativ 159.8 mii persoane, ceea ce reprezintă o scădere de 1.87 puncte procentuale față de scenariul de bază (aplicarea nivelului taxării de 10% – cota unică actuală).
Aceasta înseamnă că efectul total al taxării suplimentare asupra pieței muncii este unul negativ, vom avea mai puțin angajați decât am avea dacă am păstra taxarea de 10%.
”Reducerea veniturilor disponibile din cauza taxării mai mari are un impact propagat asupra cererii de consum și, implicit, asupra producției și ocupării. Acest efect se transmite pe lanțul economic, afectând în mod negativ output-ul și forța de muncă în diferite sectoare economice. Rezultatele evidențiază că economia este sensibilă la schimbările în politica de taxare, iar creșterea cotei unice poate avea consecințe adverse asupra activității economice și ocupării, diminuând potențialul de creștere economică”, susțin autorii.
Concluziile sugerează că, deși creșterea cotei unice poate genera venituri fiscale suplimentare pe termen scurt, efectele negative asupra PIB-ului și ocupării forței de muncă pot diminua aceste beneficii pe termen lung.
”Astfel, este esențial să se găsească un echilibru între creșterea veniturilor bugetare și menținerea unui mediu economic favorabil creșterii și ocupării”, conchid ei.
(Citește și: ”Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Buna ziua, Felicitari pentru studiu! Avem o problema la diferenta de impozitare a diferitelor tipuri de venituri. Ar fi interesant sa vedem si urmatoarele praguri de impozitare: prag 1 pana la salariul median, prag 2 salariul median pana la 2 salariul median si peste 3 ori salariul median. Multumesc!