fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi

de Anne-Marie Blajan 9.12.2014

O listă cu proiecte de 33 de pagini a trimis România Comisiei Europene, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi sunt variate de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

Ele sunt împărţite în mai multe categorii şi domenii: uniune energetică, transport, cunoaştere şi economie digitală, infrastructură socială, resurse şi mediu, sunt proiecte publice şi proiecte private.

Proiecte de transport propuse pentru planul de investiţii Juncker

Proiectele de transport sunt cu valoarea cea mai mare.

  • Autostrada Montana – prin nordul ţării, Iaşi-Borş, care ar uni ţările din centrul Europei de Moldova şi Ucraina, un proiect cu o valoare de 7,515 miliarrde de euro (cel mai mare din punct de vedere financiar propus de România)
  • Autostrada Danubius – Marea Neagră – care acoperă ruta Constanţa – Nădlac, prin Bucureşti, Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timişoara, Arad, Nădlac, un proiect evaluat la 6,289 de miliarde de euro.
  • Centura Bucureştiului – un proiect de 1,560 de miliarde de euro, aflat în faza pregătirii studiului de fezabilitate pentru 101 km, pentru inelul de nord – 53 km şi pentru cel de sud – 48 km
  • Reabilitarea coridorului de cale ferată Episcopia Bihorului – Ungheni, în valoare de 4,3 miliarde de euro.
  • Reabilitarea coridorului de cale ferată nord-sud, Vicsani – Giurgiu, un proiect de 2,8 miliarde de euro.
  • Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre

Metroul bucureştean este şi el printre proiectele propuse de guvernul român:

  • Construirea magistralei Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon
  • Construirea unei noi magistrale de metrou Bragadiru – Voluntari – evaluată la 3,1 miliarde de euro
  • Extinderea magistralelor Angel Saligny – Nicolae Grigorescu II şi Gara de Nord II – Laromet
  • Magistrala 1 Mai – Aeroportul Otopeni

Tot la acest capitol au fost trecute achiziţionarea de trenuri de metrou, de vagoane pentru trenurile de cale ferată, de locomotive şi de modernizare a sistemului de supraveghere a transportului.

În privinţa proiectelor care vizează uniunea energetică, au fost propuse proiecte de construire şi dezvoltare a reţelei naţionale de transport a gazelor naturale, posibilitatea invesrsării fluxurilor de gaz, reechiparea termocentralelor, parcuri fotovoltaice.

Reabilitarea malurilor Dunării, sistematizarea bazinelor hidrografice, reabilitarea infrastructurii pentru managementul apei uzate sunt printre proiectele de mediu şi resurse.

În categoria infrastructură socială este propusă construirea de centre de conferinţe, de extindere a unor universităţi – Univestitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj, SNSPA din Bucureşti, modernizarea căminelor studenţeşti, centre de sport pentru Academia de sport din Bucureşti, facilităţi pentru facultăţile de medicină din ţară, centre de excelenţă.

O nouă clădire a Bibliotecii Centrale Univesitare, consolidarea Muzeului Naţional de istorie, dar şi reabilitarea a 30 de cinematografe sunt, de asemenea, propuse.

2000 de proiecte la nivelul UE, în valoare de 1300 de miliarde de euro

În raportul publicat marţi de Comisia Europeană se arată că cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1300 de miliarde de euro, dintre care proiecte în valoare de peste 500 de miliarde ar putea fi implementate în următorii 3 ani.

Multe dintre aceste proiecte nu pot fi momentan puse în practică din cauza unor dificultăţi financiare sau a altor piedici, fie ele birocratice sau de altă natură.

Comisia Europeană precizează că nu toate proiectele vor fi finanţate, însă selecţia finală o va face o comisia specială de evaluare formată din experţi ai comisiei europene şi ai BEI.

Această listă a fost prezentată marţi miniştrilor de Finanţe din UE şi se va afla şi pe masa liderilor europeni săptămâna viitoare.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni spun că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Însă se aşteaptă şi ca ţările care contribuie să ceară o parte de bani înapoi, alocaţi proiectelor pe care le propun. Deocamdată însă nicio ţară nu a făcut public oficial dacă şi cu cât va contribui, însă având în vedere că aceste contribuţii vor fi scăzute din calculul deficitului, atunci se aşteaptă să fie multe guverne care să opteze pentru asta.

(Consultaţi aici lista completă a proiectelor României, de la pagina 79 a documentului)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.12.2014

4 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    10.12.2014, 11:55 am

    “Calitatea” principala a acestor proiecte este ca ele nu au in vedere dezvoltarea economica INDUSTRIALA – UE ca si Romania, fiind incapabila de a articula firmele straine industriale cu nevoile noastre, pentru a aloca active industriale – care sa industrializeze treptat Romania.Asa ca, in contiuare astfel de fabrici vor fi realizate in Asia sau Africa, ca “Dacia” din Maroc.
    Nu putem spune ca infrastructura nu contribuie la dezvoltarea economica, dar la cea industriala contributia este minora, urmind ca pe autostrazi sa circule in continuare, aceeasi saracie nationala…

  2. Protonic
    10.12.2014, 2:40 pm

    Dezvoltarea infrastructurii atrage dupa sine dezvoltarea industriala, agricola, a turismului si inmvestitiile straine.
    In plus orice proiect care se executa implica si locuri de munca si stimuleaza economia in general si industria in particular.

  3. marinar
    11.12.2014, 12:09 pm

    Normal ca iarasi uita de Sibiu – Pitesti.
    Poate ca ar trebui o comisie parlamentara care sa cheme la audieri pe cei responsabili si sa afle secretul: “de ce este aceasta autostrada tot timpul data la o parte?”

    • Enache Lucian
      5.5.2016, 5:15 am

      Pentru ca un “marinar destept” a spus candva ca Romania nu are nevoie de autostrazi. Daca se realiza Pitesti-Sibiu se putea spune in sfarsit ca am realizat o autostrada pe culoarul IV european cum ne-am angajat prin Planu de Amenajare a Teritoriului National aprobat in 1994.Pana acum nu avem nici un tronson de autostrada transcarpatica care demonstreaza impotenta noastra investitionala daca nu cumva reprezinta si un act de “tradare nationala”.

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult