luni

19 februarie, 2024

24 aprilie, 2023

Motto: ”Eu am negociat patru zile şi patru nopţi pentru 80 de miliarde de euro la Bruxelles”- Președintele Klaus Iohannis, 14 aprilie 2023, declarație de presă la Palatul Cotroceni, referitor la planurile guvernamentale de reducere a cheltuielilor statului.

*

Document oficial: Ministerul Finanțelor estimează că România va reuși să acceseze în anul 2023 doar 1,9 miliarde euro din granturile PNRR.


Cifra arată un lucru:
Coaliția de guvernare ia în calcul numai 1,9 miliarde, pentru că probabil știe că va pierde următoarele plăți, condiționate de jaloane:
va pierde o plată de 1,3 miliarde din cererea a doua de plată – din cauza jaloanelor de la energie, și va mai pierde încă 3,2 miliarde – valoarea cererii nr. 3 de plată, dependentă de îndeplinirea reformei pensiilor speciale.

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site documentul referitor la evoluția fluxurilor financiare dintre România și UE la data de 31 martie 2023, document din care reiese că, în ciuda declarațiilor publice optimiste, Palatul Victoria are mari probleme cu implementarea PNRR și cu atragerea fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

(Citește și: ”România mizează în 2023 pe fonduri europene de 19 mld. euro, din care 6,1 mld. euro prin PNRR”)

De trei ori ”zero” și o dată 1,9 miliarde euro

Potrivit documentului Finanțelor, probleme sunt de fapt cu întreg programul Next Generation UE, estimările pe 2023 arătând:

  • zero euro pe programul Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)
  • zero euro din Fondul european pentru dezvoltare rurală (FEADR)
  • zero euro din Fondul pentru o tranziție justă (JTF)
  • 1,9 miliarde euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR)

Facsimilul după documentul Ministerului Finanțelor:

Ce arată de fapt estimarea Finanțelor: Coaliția știe că nu va face reformele și nu va îndeplini jaloanele


Singura estimare aparent pozitivă este estimarea privind accesarea a 1,9 mld euro din componenta de granturi a Mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Cererea a doua de plată – transmisă la Bruxeleles pe 16 decembrie 2022 și nici azi aprobată – are o valoare de 3,2 miliarde euro, iar estimatul oficial de 1,9 miliarde euro reprezintă o plată parțială a acestei cereri, deci Comisia va reține 1,3 miliarde euro pentru neîndeplinirea unor jaloane aflate în gestiunea Ministerului Energiei.

(Citește și: ”Două jaloane din Cererea a 2-a de plată din PNRR, ratate – anunț oficial al MIPE”)

Cifra de 1,9 miliarde are două semnificații:

  • Ministerul de Finanțe nu se așteaptă ca Ministerul Energiei să rezolve jaloanele restante în termen de 6 luni, perioada pe care o are la dispoziție un stat pentru a recupera întârzierea îndeplinirii unui jalon și a primi banii reținuți inițial
  • Ministerul Finanțelor nu se așteaptă ca Comisia Europeană să aprobe anul acesta o eventuală cerere de plată numărul 3, care conține un jalon aparent imposibil de atins în actuala conjunctură politică: reforma sistemului de pensii, în special a pensiilor speciale

Care era calendarul cu care România pornise pe drumul PNRR

Comunicarea oficială a prezentat în România următoarele date:

Prin Mecanismul european de Redresare, României i-au fost alocate pentru PNRR 29,17 miliarde euro (în scădere față de suma alocată inițial de 30,5 miliarde euro în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană).

Structura alocărilor este: 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.

Cele 29,2 miliarde euro menționate de oficialii români sunt exprimate în euro la valoarea din 2018, dar plățile se vor face în prețuri curente, adică vor fi mai mari, fiind actualizate cu inflația. În plus, PNRR reprezintă doar o componentă a instrumentului NGEU, sumele alocate României pe celelalte componente urcând valoarea total accesibilă la 32,63 miliarde euro.

Calendarul ideal pentru România al accesului la fondurile PNRR (în mld. euro prețuri curente) arăta astfel:

Față de acest calendar ideal care vorbea de atragerea a 8,56 miliarde euro doar din componenta de granturi a PNRR în perioada 2021-2023, execuția la 31.03. 2023 prezintă un total accesat de 3,7 miliarde euro, nici jumătate din estimarea inițială.

Cum se cosmetizează realitatea

Începând cu februarie 2023, CursDeGuvernare, ca multe alte organizații media de altfel, a atras atenția asupra problemelor de implementare ale PNRR. Niciun reprezentant al coaliției de guvernare nu a recunoscut problemele.

Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Marcel Boloș (cu precizarea că ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost singurul care a admis, în final, că lucrurile nu stau tocmai bine) au încercat constant să cosmetizeze realitatea.

„Ce vă pot spune, din punctul meu de vedere şi al PSD, am văzut că, referitor la cererea de plată numărul 2, deja lucrurile au depăşit un moment critic. Am primit semnale de la Comisie că este acceptată cererea de plată numărul 2 şi cred că se va da şi un termen de 6 luni să se închidă ce mai este în discuţie în acest moment.

Sunt două sau trei jaloane pe care le negociază în continuare Ministerul Fondurilor cu Comisia. Deci, e un lucru foarte bun. În acest moment, pentru mine şi pentru PSD prioritatea numărul 1 este să închidem o dată pentru totdeauna discuţia în cea ce priveşte pensiile speciale”, spunea Marcel Ciolacu pe 23 februarie.

(Citește și: ”Marcel Ciolacu: Am primit semnale de la Comisie că este acceptată a doua cerere de plată. Care ar fi compromisul acceptat de părți”)

Premierul Nicolae Ciucă spunea pe 24 aprilie că că nu există riscul ca România să piardă fonduri europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar banii pentru cea de-a doua cerere de plată urmează să fie primiţi în curând.

Nu a fost singurul puseu de optimism pe tema banilor PNRR. În iunie anul trecut premierul Ciucă asigura: ”Suntem în grafic pentru a obține 10 miliarde euro din PNRR în 2022”. În realitate, tranșa 1 din PNRR a fost de 2,6 miliarde.

În plus, premierul Ciucă, el însuși beneficiar de pensie specială militară, a emis constant semnale de blocare a reformei pensiilor speciale, jalon esențial al unei teoretice cereri de plată 3.

(Citește și: ”Coaliția se pregătește asiduu să nu facă reforma pensiilor speciale. România se pregătește să piardă tranșa din PNRR”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a început abia anul acesta, prin martie, să admită că sunt probleme cu implementarea PNRR.

Până la acel moment, Marcel Boloș a urmat punctajul de comunicare al coaliției, negând problemele PNRR și cerând mass-media să furnizeze ”informații corecte” pe acest subiect.

(Citește și: ”Precizări MIPE: ”A doua cerere de plată din PNRR nu este în pericol, urmează parcursul procedural firesc””)

Din poziția de ”intermediar” între Bruxelles și București și în condițiile în care atât Nicolae Ciucă cât și Marcel Ciolacu s-au convins că nu pot negocia cu Comisia schimbarea PNRR, Marcel Boloș a intrat acum în rolul tehnicianului care pregătește o documentație conformă așteptărilor Comisiei lăsând Guvernul să decidă calea de urmat.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Ce ar trebui să-i învețe Vasile Dîncu pe cei de la SRI. Și o fabulă reală”)

(Citește și: ””Țară foarte bogată – caut urgent plan de Țară”. Cronicile 83 – Sumar, titluri, autori”)

***

Articole recomandate:

Etichete: ,

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. PNRR este , vrem nu vrem , planul de țară pe care il avem la dispoziție. In opina mea este PROST . Dar mai bine un plan prost decât deloc! Incompetenții care ne conduc de zeci de ani nu sunt in stare să propună un PLAN de ȚARĂ. Ei nu sunt in stare nici măcar să realizeze acest nefericit de PNRR. Ne scufundăm , fară să ne dăm seama , cu acesti conducători indiferenți la problemele reale ale țării . Cel mai bun exemplu turneul lui Iohannis in America de Sud.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. PNRR este , vrem nu vrem , planul de țară pe care il avem la dispoziție. In opina mea este PROST . Dar mai bine un plan prost decât deloc! Incompetenții care ne conduc de zeci de ani nu sunt in stare să propună un PLAN de ȚARĂ. Ei nu sunt in stare nici măcar să realizeze acest nefericit de PNRR. Ne scufundăm , fară să ne dăm seama , cu acesti conducători indiferenți la problemele reale ale țării . Cel mai bun exemplu turneul lui Iohannis in America de Sud.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: