vineri

28 ianuarie, 2022

Document guvernamental: România nu pierde 1,5 miliarde, ci „numai” 150 de milioane de euro. Ariton, Baconschi şi Borbely estimau într-un memorandum cât urma să pierdem prin suspendarea de la tranzacţionarea cu certificatele de emisii de carbon

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 august, 2011

Ion Ariton şi Laszlo Borbely - doi miniştri care nu s-au înţeles pe banii pe care România încă nu-i câştigase

Guvernul a estimat pierderile cauzate de suspendarea României la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon la aproximativ 150 de milioane de euro, ca urmare a devalorizării certificatelor de tip AAU, luând în calcul şi pierderi cauzate la celelalte tipuri de certificate, necuantificate însă.

Potrivit unui memorandum (datat 24 august – cu cinci zine înainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei miniştri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – şi supus atenţiei premierului Emil Boc, ”numărul estimat de unităţi de reducere a emisiilor oprite de la tranzacţionare din cauza suspendării eligibilităţii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţi Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unităţi de Reducere a Emisiilor) şi 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de seră – GES).

În cazul AAU-urilor, ministerele estimează că România va pierde aproximativ 150 de milioane de euro, din devalorizarea certificatelor de la 5 euro la 3,5 euro pe bucată.


În cazul celor aproape 12 milioane de ERU-uri, ministerele menţionează ”penalităţi, despăgubiri, devalorizări rezultate în urma întârzierilor ce pot apărea în transferul de ERU”, însă nu se precizează sume exacte.

La cele aproape 70 de milioane de certificate pe schemele europene e tranzacţionare (EUA), cei trei miniştri iau în calcul continuarea tranzacţiilor numai pe piaţa internă.

Înainte de decizia luată în 29 august, de Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind emisiile de gaze cu efect de seră, Guvernul ştia deja câte certificate de emisii de carbon aveau să fie suspendate României de la tranzacţionare şi estima că suspendarea va dura patru luni, septembrie-decembrie 2011.

”Din experienţa Bulgariei, ca stat membru, a cărei eligibilitate a fost suspendată, operatorii pot deschide conturi în registrele naţionale ale SM UE”, sugerează cei trei miniştri în documentul obţinut de cursdeguvernare.ro.


Cei trei miniştri menţionaţi i-au înaintat lui Boc oficial în 24 august memorandumul, în condiţiile în care ei ştiau că Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto din cadrul Comitetului de Conformare al ONU (CC-EB), la reuniunea din 6-8 iunie 2011, de la Bonn, propusese suspendarea eligibilităţii României de a mai participa la mecanismele de tranzacţionare a drepturilor de emisii.

Astfel, miniştrii români erau aproape siguri că la reuniunea CC-EB din 22-27 august 2011, acest board internaţional avea să decidă aproape sigur suspendarea României de la schemele de tranzacţionare a AAU-urilor şi a celorlalte două tipuri de certificate de emisii menţionate.

”Va fi oferită doar oportunitatea unei declaraţii oficiale şi a unor clarificări pe marginea progreselor realizate şi a celei de-a doua întâmpinări scrise”, anticipau Borbely, Baconschi şi Ariton în memorandum.

Comitetul de Conformare Kyoto a găsit o combinaţie de probleme severe în România

În decizia sa, Comitetul ONU identificase probleme de natură sistemică şi neîncrederea în capacitatea României de a gestiona estimarea emisiilor poluante.

 

”Decizia luată de CC-EB evidenţiază că, în pofida progreselor şi a angajamentului arătat de Guvernul României, problemele identificate au o natură sistemică. Practic, este reţinută neîncrederea în capacitatea autorităţilor publice romne de a gestiona problematica estimării emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional şi de a implementa măsurile recomandate de experţii UNFCCC”, se arată în memorandumul românesc care ia act de problemele constatate de organismul ONU.

”Problema implementării a rezultat dintr-o combinaţie de probleme severe nerezolvate de-a lungul sectoarelor”, menţiona decizia originală a Comitetului de Conformare Kyoto, citat de memorandumul celor 3 miniştri.

Instituţile guvernamentale îşi recunosc deficienţele constatate de organismul internaţional şi artă că ”sistemul administrativ românesc nu a putut sp asigure informaţiile necesare la calitatea şi cantitatea prescrise de regulile adoptate în temeiul” Protocolului de la Kyoto.

Astfel, sunt identificate două condiţii pentru colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră:

  • Existenţa unui personal extrem de bine pregătit şi motivat care să colecteze şi să proceseze informaţiile referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră
  • Coordonarea excelentă între autorităţile administraţiei publice în ceea ce priveşte această problematică.

Practic, cele trei ministere recunosc, implicit, că Guvernul nu dispune de personal bine pregătit şi bine motivat pentru a procesa informaţiile privind mediul. O altă deficienţă rezultată din analiza guvernamentală este proasta cooperare dintre instituţiile statului implicate în gestionarea certificatelor de emisii poluante.

”Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul mai larg al prevenirii şi combaterii efectelor schimbărilor climatice, nu este o problemă exclusiv de protecţie a mediului, ci una inter-instituţională, care priveşte toate ramurile economiei naţionale”, se mai arată în memorandumul intrat în analiza lui primului-ministru Emil Boc.

Totodată, memorandumul arată că suspendarea României de la tranzacţionare a găsit instituţia competentă cu gestionarea inventarului de gaze cu efect de seră – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) – abia în cursul procedurilor de angajare a 11 persoane care să constituie un serviciu asociat Sistemului Naţional de Estimare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Iniţial, în ANPM 5 persoane aveau atribuţii specifice în acest sens.

În schimb, la Direcţia Schimbări Climatice de la Ministerul Mediului au mai fost angajate 4 persoane.

Ce are de făcut România mai departe, pentru a reveni în schemele de tranzacţionare

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Anticipând suspendarea de la tranzacţionarea certificatelor, Guvernul a enumerat o serie de măsuri pentru realizarea Inventarului naţional privind gazele cu efect de seră (INGES) până la vizitele inspectorilor Comitetului Kyoto.

  • 1-14 setembrie 2011. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului trebuie să realizeze varianta a treia a inventarului INGES 2011.
  • 15 septembrie. Pregătirea vizitei de revizuire a Echipei Experţilor Revizuitori (ERT) în coordonarea Secretariatului UNFCCC (ERT) a INGES 2011 – stabilirea componenţei echipei responsabile pentru acţiune ş a regimului de de performanţă/serviciu cu caracter permanent pentru persoanele responsabile.
  • 26 septembrie – 1 octombrie Vizita de revizuire a echipei experţilor , pentru revizuirea în ţară a INGES 2011.

De asemenea, pe termen scurt şi mediu, autorităţile române trebuie să realizeze următoarele obiective:

  • Finalizarea celor 4 studii privind monitorizarea implementării la un nivel de calitate acceptabil a rezultatelor
  • Până în 15 septembrie 2011, autorităţile române trebuie să transmită la Comitetul de Conformare al ONU o variantă de revizuire a Inventarului naţional al gazelor cu efect de seră, iar până la 10 decembrie trebuie să ia finalizeze cele patru studii contractate în acest an, privind constituirea inventarului.
  • Ocuparea graduală a noilor posturi alocate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului , prin mobilizarea de personal expert în activităţile de inventariere.
  • Angajarea unor consultanţi externi care să srijine pe termen scurt autorităţile publice, în vederea ridicării cât mai rapide a suspendării.
  • Cooperarea cu alte state interesate în redobândirea eligibilităţii la tranzacţionarea de certificate de emisii.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr