sâmbătă

16 martie, 2024

12 decembrie, 2019

Consiliul fiscal găsește lipsuri în Strategia ministrului Florin Cîțu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază că balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat).

Consiliul fiscal a publicat joi opinia cu privire la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020–2022, adoptată marți de guvern.

În opinia Consiliului, continuarea eforturilor de consolidare fiscal-bugetară și a celor din sfera reformelor structurale este necesară nu doar din perspectiva respectării angajamentelor asumate de către România la nivel european, ci şi din cea a asigurării sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung.


”Periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale ar fi și o eventuală reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020. Consiliul subliniază neconcordanța între dezideratul de consolidare bugetară și persistența tentativelor de relaxare fiscală.

În acest context, în opinia Consiliului Fiscal, SFB 2019-2022 ar trebui să conţină un capitol separat care să evalueze riscurile ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi eventuale măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale și posibilele implicații asupra rating-ului suveran al României.

În linie cu recomandările anterioare, CF insistă în ceea ce privește necesitatea unei prezentări transparente a ipotezelor ce fundamentează traiectoria agregatelor fiscal-bugetare, în special în ceea ce privește cuantificarea explicită a impactului măsurilor discreționare ce le afectează.” se arată în concluzii.

Despre responsabilitate fiscal-bugetară

Consiliul constată faptul că o parte importantă a regulilor fiscale instituite de LRFB rămân inoperabile și în Guvernul Orban.


Discutabil însă dacă acestuia i se pot reproșa primele două aspecte semnalate:

  • derogare de la art. 6 și 7, care prevăd respectarea valorilor de referință pentru deficitul bugetar și datoria publică din perspectiva Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene;
  • derogare de la art. 14 alin. 1, conform căruia în cazul constatării unei devieri de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului spre adoptare un set de măsuri care au scopul de a corecta devierea constatată

(Citiți și: ”Ministrul Cîțu prezintă documente din guvernul Dăncilă: Orlando Teodorovici știa din ianuarie că veniturile sunt supraevaluate și din aprilie că deficitul va ajunge la 4%”)

Alte două chestiuni care, în opinia Consiliului fiscal, contravin legii Responsabilității Fiscal Bugetare:

  • derogare de la art. 26 alin. 3, conform căruia proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar trebuie să cuprindă obiectivul bugetar pe termen mediu și calea de ajustare către acesta;
  • declarația de răspundere semnată de primul ministru și de ministrul finanțelor publice nu atestă conformitatea SFB cu LRFB (art. 29 alin. 4).

Consiliul mai apreciază: ”Nivelul ajustării structurale estimate pentru anul 2020 este de 0,32 pp de PIB, acesta fiind considerabil inferior recomandării din noiembrie 2019 a Consiliului Uniunii Europene emise în contextul procedurii de deviație semnificativă de a implementa o ajustare structurală de 1% din PIB în2020.

De notat că traiectoria deficitului structural avută în vedere în proiecția la orizontul anului 2022 implică o ajustare structurală cumulată de 1,09% din PIB în 3 ani, mult inferioară pasului standard de ajustare anuală de 0,5% din PIB prevăzut de reglementările europene, o deviație semnificativă de la obiectivul pe termen mediu (definit ca deficit structural de 1% din PIB) continuând să persiste la finele orizontului de proiecție.”

(Descărcați AICI opinia Consiliului fiscal)

Conform Strategiei adoptate de Guvernul Orban, în anul 2020, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 358,6 miliarde lei (31,8% din PIB).

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (34,3% din total), TVA (20,3%), accize (9,5%), venituri nefiscale (9%), sume primite de la UE (8,3%), impozit pe venit și salarii (7,1%).

Consiliul consideră însă că ”evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022, pare a indica o supra-estimare pentru primul an în raport cu baza macroeconomică aferentă ”, iar ”estimarea veniturilor din accize este considerată ca fiind optimistă”.

Guvernul a anunțat joi creșterea accizelor la carburanți cu 3,8%, o măsură care compensează decizia recentă de eliminare a supraaccizei.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: