fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Document / Cine va purta povara relaxării fiscale: Normele de aplicare a Codului Fiscal – lansate în dezbatere. Clarificări și exemple de aplicare

de Razvan Diaconu 20.12.2015

cod_fiscalMinisterul Finanțelor a publicat pe site, pentru dezbatere publică, Normele metodologice de aplicare a Codui Fiscal.

Reglementarea conține exemple concrete pentru interpretarea unor prevederidin Cod care pot naște interpretări.

Textul fiecărei secțiuni/subsecțiuni face trimitere la articolul de lege, iar acolo unde este necesar chiar la alineatele și literele prevăzute în cuprinsul articolelor de lege.

cursdeguvernare.ro prezintă, mai jos, un rezumat al normelor de aplicare, cu o selecție a celor mai relevante pentru economie prevederi, iar la finalul textului o Notă în privința așa-zisei dezbateri care se organizează în miezul sărbătorilor. Asta întrucât normele de aplicare relevă, printre rânduri, și câștigătorii și perdanții a ceea ce din punct de vedere macroeconomic și bugetar înseamnă relaxare fiscală. 

Titlul I – Dispoziții generale

Primul capitol, „Dispoziţii generale”, clarifică ce se încadrează la „activități independente”, sfera și modalitatea de aplicare a metodelor utilizate la estimarea prețului de piață, pentru tranzacțiile între persoane afiliate.

De asemenea, vine cu precizări despre tratamentul fiscal aplicabil în cazul reîncadrării formei unei tranzacții/activități de către autoritățile fiscale.

Clarificări generale:

Activitatea independentă vs. activitatea dependentă este reglementată prin Codul fiscal și normele metodologice date în aplicarea acestuia astfel:

Prevederile Codului fiscal, definesc activitatea independentă ca fiind orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin patru din următoarele criterii:

  • 1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru,
  • 2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi,
  • 3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea,
  • 4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară,
  • 5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii,
  • 6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective,
  • 7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

În acest context, orice activitate care nu îndeplinește condițiile pentru a fi independentă poate fi reîncadrată ca activitate dependentă.

Clarificarea conceptului de ”sediu permanent”

  • caracteristicile esențiale ale sediului permanent, respectiv existenta unei locații a sediului, gradul de permanență al sediului (locul fix), desfășurarea activității companiei prin intermediul acelui sediu permanent;
  • exemplificarea situațiilor în care activitățile desfășurate în România generează un sediu permanent;
  • tranzactii tipice de comerț electronic care generează în România un sediu permanent;
  • înregistrarea contractelor încheiate cu parteneri nerezidenți pentru a putea identifica sediul permanent al acestora;

Exemple:

  • Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta să constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spaţiu.
  • Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptămână într-o clădire mare de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenţa zugravului în acea clădire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugrăveşte, constituie un sediu permanent al zugravului.
  • Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă. Se consideră astfel că există un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, în cazul activităţilor a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă în care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, carese pot întinde pe un număr de ani. Un loc de activitate poate totuşi să constituie un sediu permanent chiar dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Titlul II – Impozitul pe profit

  • Stabilește regulile de încadrare și impunere pentru impozitul pe profit a diferitelor categorii de contribuabili, în funcție de formele de organizare și funcționare și de statutul lor fiscal.
  • Stabilește regulile de determinare a rezultatului fiscal în cazul contribuabililor care aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit și exemplifică elementele de calcul ale rezultatului fiscal care sunt incluse în baza impozabilă.
  • Aduce clarificări privind determinarea rezultatului fiscal al sediului permanent, legate de evitarea dublei impuneri precum și de alte aspecte internaționale.
  • Se clarifică și încadrarea în sistemul trimestrial/anual de calcul și plată a impozitului pe profit a contribuabililor, în funcție de statutul acestora.

Contribuabili

  • 1. Exemplificarea categoriilor de persoane juridice române care sunt considerate contribuabili la plata impozitului pe profit, luând în considerare diversele forme de organizare legală și funcționare existente: societăți, regii autonome, cooperative agricole, societăți agricole, fundații, federații, respectiv orice entitate care a fost înființată și funcționează în conformitate cu legislația României; pentru persoanele juridice române care întocmesc situații financiare consolidate se face precizarea calculului și plății impozitului pe profit la nivelul fiecărei persoane din grup;
  • 2. Precizarea începerii perioadei impozabile pentru persoanele juridice stăine care îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, aşa cum acesta este definit în Codul fiscal, în sensul că începutul perioadei impozabile coincide cu începutul activităţii sediului permanent;
  • 3. Clarificarea statutului fundației constituită ca urmare a unui legat, ca fiind fundaţia constituită, în condițiile legii, de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, în interesul unor colectivități;

Calculul rezultatului fiscal

Reguli generale

Exemplificarea unor elemente similare veniturilor și cheltuielilor care se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal, acestea fiind reprezentate în general de sume care nu se regăsesc înregistrate în categoria veniturilor și cheltuielilor perioadei de calcul a rezultatului fiscal, acestea fiind impozabile/deductibile în condițiile prevăzute de Codul fiscal;

Clarificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor şi cheltuielilor generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, respectiv că, acestea sunt luate în calcul la stabilirea rezultatului fiscal pe măsura înregistrării lor;

Stabilirea unor reguli de calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în cazul contribuabililor cu an fiscal diferit de cel calendaristic, și pentru care anul fiscal modificat cuprinde atât perioade din anul 2015 cât și din anul 2016, astfel:

  • a) pentru veniturile și cheltuielile sau orice alte elemente înregistrate până la data de 31 decembrie 2015 se aplică regimul fiscal prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau în considerare veniturile, cheltuielile și elementele înregistrate până la data de 31 decembrie 2015;
  • b) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, înregistrate începând cu 1 ianuarie 2016, al căror regim fiscal, limită de deducere și/sau metodologie de calcul, au fost modificate, se aplică prevederile în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016 luând în considerare regimul fiscal,
    limită de deducere și/sau metodologia de calcul, astfel cum au fost reglementate începând cu această dată; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau în considerare veniturile, cheltuielile și elementele înregistrate începând cu data de 1 ianuarie 2016;

Stabilirea regimului fiscal al dobânzilor penalizatoare/ penalităţilor/daunelor – interese contractuale anulate prin convenţii încheiate între părţile contractante, respectiv că acestea sunt cheltuieli deductibile/venituri impozabile, în anul fiscal în care se înregistrează;

Recunoașterea, pentru stabilirea rezultatului fiscal al contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale și care aplică regulile specifice de evidenţă şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor, a prevalenței convenţiilor la care România este parte (de exemplu în: serviciile poştale, telecomunicaţii, transporturi internaţionale, etc);

Clarificarea includerii în rezultatul fiscal a ajustărilor/estimărilor de prețuri de transfer stabilite potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către persoana română afiliată, precum și a elementelor de analiză a tranzacțiilor efectuate de nerezidenții afiliați;

Stabilirea unor reguli de întocmire a registrului de evidență fiscală și a modului de înscriere a veniturilor și cheltuielilor, precum și a informațiilor asupra cărora se efectuează prelucrări din punct de vedere fiscal;

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Clarificări privind aplicarea și calculul scutirii de impozit a profitului reinvestit, în ceea ce privește:

  • valoarea profitului contabil care se ia în calul la aplicarea facilității, respectiv că este profitul contabil înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a activelor, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanţare a acestora;
  • prezentarea unor exemple de calculul a scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii care aplică sistemul trimestrial sau anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, precum și pentru cei care realizează echipamente tehnologice pe parcursul mai multor ani consecutivi;
  • semnificația sintagmei ”activele considerate noi” în aplicarea acestei facilități, în sensul că, acestea nu au fost niciodată utilizate;

Venituri neimpozabile

  • Stabilirea documentelor pe care persoana juridică română care primește dividende de la o persoană juridică străină, situată într-un stat terț, trebuie să le dețină pentru considerarea ca venituri neimpozabile, respectiv: certificatul de atestare a rezidenței fiscale, declarația pe proprie răspundere, documentele de deținere a titurilor de participare;
  • Clarificarea valorii fiscale a titlurilor de participare, în cazul în care pe perioada deținerii, se efectuează majorarea capitalului social, fiind prezentate și exemple de stabilire a regimului fiscal al veniturilor întregistrate ca urmare a încorporării de profituri/rezerve la societatea la care se dețin participațiile, precum și a veniturilor rezultate din vânzarea ulterioară a titlurilor de
    participare respective;
  • Stabilirea regulilor de determinare a rezultatului fiscal în cazul contribuabililor pentru care, în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative, s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil. Regulile se referă la obligativitatea organizării şi conducerii
    evidenţei contabile pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor aferente acestora. În același timp, se prevede faptul că, la determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu ponderea veniturilor obţinute din aceste activităţi în veniturile totale realizate de contribuabilul respectiv, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz;
  • Clarificarea veniturilor neimpozabile în cazul operațiunilor de reducere a capitalului social, atât pentru participanții inițiali, cât și pentru cei care au achiziționat tilurile de participare ulterior, prin achiziție;

Declararea şi plata impozitului pe profit

  •  Clarificarea încadrării în sistemul anual de calcul și plată a impozitului pe profit a contribuabililor care obțin venituri din cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a cartofului, din pomicultură şi viticultură;
  • Clarificarea calculului plăților anticipate în situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică, prin rectificare sau urmare a constatărilor organelor de control, potrivit Codului de procedură fiscală;
  • Clarificarea plății impozitului pe profit de către contribuabilii reprezentați de regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de societăţile în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari și care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate;
  • Clarificarea calculului plăților anticipate în cazul contribuabililor care efectuează operațiuni de reorganizare;
  • Precizări privind regulile de declarare şi plată a impozitului pe profit pentru anul fiscal modificat, în cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum și un exemplu de calcul;
  • Precizări privind neincluderea rezervelor din facilități fiscale în rezultatul fiscal al lichidării;

Impozitul pe dividende

Clarificarea definirii sumelor considerate dividende, din punct de vedere fiscal;

Titlul IV – Impozitul pe venit

  • condițiile în care se acordă scutirea de la plata impozitului pe veniturile din activități independente, salarii și asimilate salariilor, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;
  • actualizarea veniturilor neimpozabile, în înțelesul impozitului pe venit, pentru a corespunde cu legislația specifică, în baza cărora sunt acordate aceste drepturi;
  • orice activitate desfășurată de o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, pentru a fi considerată activitate independentă, trebuie să îndeplinească cel puțin 4 din criteriile prevăzute de lege;
  • corelarea prevederilor Titlului IV- Impozitul pe venit cu cele cuprinse în Titlul II – Impozitul pe profit, în ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate;
  • precizarea cursul de schimb utilizat la stabilirea echivalentului în lei a cheltuielilor deductibile limitat reprezentând contribuţii la un fond de pensii facultative, potrivit Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare și prime de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sume plătite în scopul personal al contribuabilului;
  • stabilirea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală;
  • clarificarea tipurilor de venituri cuprinse în venitul brut din salarii sau considerate asimilate salariilor;
  • precizări privind includerea în venituri impozabile a avantajelor reprezentând contravaloarea contribuţiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii și a primelor de asigurare voluntară de sănătate, conform legii suportate de angajator pentru angajații proprii, precum și pentru alți beneficiari peste limita prevăzută de lege;
  • clarificarea acordării deducerii personale fiecărui părinte/tutore pentru copiii minori în întreținerea căruia se află aceștia;
  • precizarea elementelor deductibile luate în calcul la stabilirea bazei impozabile pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor;
  • exemplificarea tipurilor de entități cuprinse în categoria “ entităților nonprofit“;
  • precizarea elementelor care sunt incluse în cota forfetară de 40% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, pentru care contribuabilul nu este obligat să prezinte documente justificative;
  • stabilirea regulii de determinare a venitului impozabil obținut de persoana fizică în urma operațiunilor de lichidare a unei persoane juridice;
  • exemplificarea tipurilor de instrumente financiare care generează venituri impozabile din dobânzi;
  • precizarea modalității de stabilire a venitului din operațiuni cu instrumente finaciare derivate;
  • clarificarea modalității de acordare a plafonului neimpozabil lunar pentru veniturile din pensii reprezentând drepturi primite în conformitate cu prevederile Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare;
  • precizarea modalității de alocare a cheltuielor efectuate în comun în situația în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de normă de venit și o altă activitate agricolă pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor de venit;
  • clarificarea modalității de stabilire a bazei de calcul a impozitului în cazul în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Precizarea elementelor care sunt incluse în cota forfetară de 40% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, pentru care contribuabilul nu este obligat să prezinte documente justificative;

Venituri din investiții

  • Stabilirea regulii de determinare a venitului impozabil obținut de persoana fizică în urma operațiunilor de lichidare a unei persoane juridice;
  • Exemplificarea tipurilor de instrumente financiare care generează venituri impozabile din dobânzi;
  • Clarificarea modalității de stabilire a venitului din operațiuni cu instrumente financiare derivate;

Titlului V – Contribuţii sociale obligatorii

  • Contribuabilii, persoane fizice, obligați la plata contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că aceștia includ și acele persoane fizice care nu au domiciliul sau reşedinţa în România și care, potrivit legislației europene aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează contribuţii sociale obligatorii în România.
  • Angajatorii care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reşedinţa în România şi care, potrivit legislației europene aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează în România contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor.
  • Stabilește sumele care se includ în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, in cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor.
  • Sunt specificate modalitățile de stabilire a bazei de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora și de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit.
  • Cetățenii români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv, de la cei dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România nu datorează contribuții de asigurări sociale în România pentru aceste venituri în România. În cazul lor, se aplică regula potrivit căreia lucrătorii care se deplasează pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa facă obiectul unei singure legislații în materie de securitate socială, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
  • Persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatori români și sunt detașate într-un stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, se supun legislației din România și datorează contribuțiile sociale obligatorii în România, numai în situația în care dețin formularul portabil A1 eliberat de Casa Națională de Pensii din România. Formularul A1 dovedește exclusiv menținerea titularului acestuia la sistemul de securitate socială (asigurare pentru pensie, accidente de muncă și boli profesionale, asigurări sociale de sănătate, prestații familiale) din statul de trimitere (statul de care aparține instituția care a emis respectivul document).
  • Pentru persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România se aplică prevederile din acordurile bilaterale în domeniul securității sociale. Condiţiile detaşării sunt similare celor prevăzute de regulamentele comunitare, singurul element care diferă fiind durata perioadelor de detaşare şi de prelungire a acestora. Instituţia competentă în ceea ce priveşte determinarea legislaţiei aplicabile în cazul lucrătorilor migranţi este Casa Naţională de Pensii Publice.
  • Persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii într-un stat care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabilă în domeniul securității sociale şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, nu datorează în România contribuții sociale obligatorii pentru aceste venituri.

Titlul VI – Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România

Clarifică termenului ”redevență” și regularizarea impozitului reținut la sursă pentru următoarele categorii de venituri:

  • veniturile obţinute de artişti sau sportivi rezidenți în state UE sau cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;
  •  veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;
  • veniturile din activităţi independente care sunt obţinute din România de o persoană fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

  • extinderea posibilității de a crea un grup fiscal și în cazul persoanelor care sunt administrate de organe fiscale diferite;
  • clarificări cu privire la determinarea regimului de impozitare în cazul serviciilor complexe și a operațiunilor accesorii unei livrări/prestări, în concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și cu prevederile Directivei 2006/112/CEE privind sistemul comun al TVA;
  • reglementarea aspectelor ce țin de aplicarea cotelor de TVA, ținându-se cont de modificările aduse prin Legea nr. 227/2015 și jurisprudența în materie.
  • în ceea ce privește deducerea taxei pe valoarea adăugată, au fost preluate principiile generale pe care se bazează deducerea TVA care derivă din jurisprudența CJUE, situațiile în care potrivit jurisprudenței autoritatea fiscală poate anula dreptul de deducere exercitat de persoana impozabilă, precum și limitele stabilite de jurisprudența CJUE în ce privește dovezile care trebuie solicitate operatorilor economici în ce privește deducerea TVA;
  • în ceea ce privește ajustările de taxă, s-au stabilit norme adaptate modificărilor aduse Codului fiscal, în principal cu privire la aria de cuprindere a noțiunii de bunuri de capital și situațiile care impun ajustarea taxei. De asemenea, s-au stabilit detalii cu privire la normele tranzitorii aplicabile în cazul activelor corporale fixe care sunt considerate bunuri de capital numai începând cu data de 1 ianuarie 2016;
  • referitor la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, normele de aplicare au fost adaptate la jurisprudența recentă a CJUE, cu privire la exercitarea dreptului de deducere încă înainte de înregistrarea în scopuri de TVA;
  • în ceea ce privește facturarea, s-au inclus prevederi referitoare la autofacturile emise pentru ajustarea taxei deductibile de către beneficiari în situația în care intervin evenimentele care generează ajustarea bazei și furnizorii nu emit facturi pentru reflectarea acestora, în conformitate cu noile prevederi din Codul fiscal care vizează aceste aspecte. De asemenea s-au reglementat cu claritate informațiile care trebuie înscrise într-o factură cu privire la adresa furnizorului/beneficiarului în cazul în care aceștia nu sunt stabiliți în România, sau sunt sedii secundare ale unor operatori stabiliți în România, precum și data care trebuie înscrisă într-o factură în funcție de momentul emiterii acesteia față de faptul generator de taxă;
  • referitor la asocierile în participațiune, au fost stabilite criterii clare de aplicabilitate a prevederilor referitoare la asocicieri și la modul în care funcționează acestea din punct de vedere al TVA, în concordanță cu jurisprudența CJUE în materie și, de asemenea, au fost incluse exemple în acest sens;
  • s-au clarificat unele aspecte referitoare la aplicarea taxării inverse, în funcție de jurisprudența CJUE în domeniu și modificările/completările aduse prin Codul fiscal rescris. Au fost exemplificate în special livrările de construcții și terenuri pentru care se aplică taxare inversă, datorită complexității acestora.

Titlul VIII – Accize şi alte taxe speciale

  • Simplifică modul de constituire a garanțiilor pentru utilizatorul final care deține și calitatea de destinatar înregistrat. În acest sens garanția aferentă calității de utilizator final acoperă și garanția aferentă calităţii de destinatar înregistrat.
  • Reglementează regimul fiscal de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice obținute în totalitate din biomasă, respectiv, biocarburanți și biocombustibili, prin introducerea în sarcina utilizatorului a obligației de a notifica utilizarea acestora în scop scutit. De asemenea, au fost introduse condiții suplimentare de acordare a scutirii care trebuie îndeplinite de operatorul economic utilizator al acestor produse energetice.
  • Clarifică regulile aplicabile în cazul marcării și colorării motorinei scutite de la plata accizelor, precum și a păcurei și a produselor asimilate acesteia din punct de vedere al nivelului accizelor, precum și a substanțelor admise pentru marcare. Totodată, stabilește condițiile și modalitățile de aplicare a regimului accizelor nearmonizate pentru lichidele care conțin nicotină ce poate fi inhalată cu ajutorul unui dispozitiv electronic și pentru produsele din tutun încălzit.

Titlul IX  – Impozite și taxe locale

  • Clarifică procedura prin care autoritățile locale pot stabili majorarea impozitului pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilanul localității.
  • Totodată, vine cu precizări legate de modul de calcul a impozitului pe clădiri în funcție de destinația clădirii, respectiv pentru clădiri rezidențiale, clădiri nerezidențiale aflate în propietatea persoanelor fizice și juridice.
  • Este clarificat și modul de calculul al taxei pe clădiri/teren în cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință încheiate pe o perioadă mai mică de 1 an.
  • În cazul clădirilor cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, la adresa cărora este înregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457 din Codul fiscal (se consideră clădire cu utilizare rezidențială)
  • În cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.

Titlul X – Impozitul pe construcţii

Definiția construcțiilor

Precizări legate de construcțiile care nu intră sub incidența impozitului pe construcții;

Cota de impozitare şi baza impozabilă

  • Clarificarea aspectelor legate de stabilirea bazei impozabile asupra căreia de aplică impozitul pe construcții, în sensul că valoarea construcțiilor este cea evidenţiată contabil în soldul conturilor corespunzătoare construcţiilor;
  • Precizări legate de determinarea bazei impozabile în cazul în care valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor este diferită de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal. În acest caz, valoarea construcțiilor pentru care se datorează impozit pe clădiri și care trebuie scăzută din baza impozabilă pentru determinarea impozitului pe construcții este valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor.

(PROIECTUL NORMELOR POATE FI DESCĂRCAT AICI)

NOTĂ:

Întrucât dezbaterea asupra normelor de aplicare a noului Cod Fiscal (Numit de către autoritățile emitente, precum și de publicul nedeprins cu efectele economice ale fiscalității, ”Codul relaxării fiscale) e lansată într-un moment în care opinia publică interesată are atenția transferată spre sărbătorile de iarnă, cursdeguvernare.ro va emite punctul său de vedere după data de 7-8 ianuarie. E perioada realistă la care guvernul poate primi un feedback adecvat din economia reală. 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual pentru a răspunde crizei coronavirus

Iulian Soare

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual al UE pentru a a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus, a anunţat,… Mai mult

Europa

Cancelarul Angela Merkel le cere germanilor să fie răbdători întrucât această criză va dura

Vladimir Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut sâmbătă concetăţenilor ei să manifeste răbdare faţă de măsurile restrictive impuse pentru a frâna răspândirea coronavirusului, ea recunoscând totodată… Mai mult

Stiri

Soluția USR pentru criza coronavirus: 830 de lei scutire de impozit și ajutor de urgență similar pentru șomeri

Vladimir Ionescu

USR consideră că statul ar trebui să se concentreze pe măsuri de transfer a resurselor către populație și propune în acest sens scutirea de impozit… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Peste 200.000 de români au venit în țară și încă pe atât vor veni de Paște. Vârful crizei – a doua jumătate a lunii aprilie

Vladimir Ionescu

Autoritățile se pregătesc de scenariul 4, o ordonanță militară cu noi măsuri în acest sens urmând a fi publicată, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

VIDEO / Elisabeta Moraru: Nevoile de digitalizare ale companiilor și propunerile AMCHAM

Redacţia

Criza COVID-19 și provocările sale pentru companiile membre AMCHAM, în special nevoi de digitalizare sunt hot topics relevante pentru întreaga economie, despre care a vorbit… Mai mult

Stiri

VIDEO / Răzvan Enache, Google: Cum putem lucra online mai rapid, mai sigur și mai colaborativ

Redacţia

Cele mai multe companii și-au mutat activitatea online, ceea ce necesită numeroase soluții tehnice, precum cele oferite de Google. La video-conferința în direct: „Soluții pentru mutarea… Mai mult

Stiri

VIDEO / Bogdan Botezatu, Bitdefender: Securitatea datelor și a informațiilor în timpul lucrului de acasă

Redacţia

Mutarea activității companiilor în mare parte pe „lucrul de acasă” aduce cu sine provocări serioase în privința securității informațiilor și a datelor pe care le… Mai mult