La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

de Marin Pana , 11.6.2019

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost scăpată din vedere problema reală şi ordinea firească a lucrurilor.

Creditele au fost luate de unii, din banii depuşi de alţii, care, nu că înregistrează vreun beneficiu, dar ar dori măcar să-şi păstreze puterea de cumpărare a banilor depuşi.

Din păcate, toată atenţia se concentrează asupra masei celor inevitabil mai puţini, deorece mai mulţi trebuie să pună bani în depozite pentru ca doar unii să-i acceseze prin credite.

În acest timp, inclusiv sub presiunea publică a uşurării poverii creditelor luate pentru case sau bunuri de consum, se ajunge, în termeni reali, la o subvenţionare a achiziţiilor pe credit din economiile altora.

Dacă, în 2015 şi 2016, dobânda reală la depozite a fost pozitivă şi situată peste nivelul rezonabil de două procente, în 2017, tot câştigul de pe urma depunerii banilor la bancă a fost anulat de inflaţia revenită ( încă timid) în teritoriul pozitiv.

Pentru ca în 2018 să se ajungă la situaţia paradoxală ca banii depuşi la bancă (pe 6 – 12 luni, pentru a avea o referinţă rezonabilă), să piardă (doar) două procente din puterea de cumpărare.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

Situaţia s-a perpetuat, la o scară ceva mai redusă, şi la începutul acestui an. Când, pe fondul unui început de reducere a inflaţiei, băncile s-au grăbit să reducă rata medie a dobânzilor la depozitele noi, tendinţă păstrată chiar şi când majorările surprinzătoare de preţuri au majorat substanţial perspectiva de inflaţie (de la 3% la 4,1% pentru finalul anului în curs).

Un factor important în această evoluţie îl constituie deficitul de educaţie financiară, de unde şi nediferenţierea clară în conştiinţa publică a noţiunilor de nominal şi real, la neatenţia în ce priveşte corelarea dintre evoluţia preţurilor şi dobânzile oferite bănci (percepţie distorsionată de măsurile punctuale de reducere a TVA).

Dacă revenim la tabelul iniţial, se poate observa cum s-au obţinut câştiguri în termeni reali pentru banii depuşi la dobânzi nominale mai mici şi cum au rezultat pierderi destul de însemnate în condiţiile încasării unor dobânzi mai mari în termeni nominali, dar departe de inflaţia consemnată.

Al doilea factor important, sub presiunea evenimentelor din sectorul financiar, cu modificarea referinţei la credite de la ROBOR către IRCC, s-a ajuns la un transfer de circumstanţă al poverii financiare dinspre cei împrumutaţi la o referinţă ( în prezent) de doar 2,36%, adică sub dobânda de politică monetară a BNR ( 2,5%) şi mult sub valoarea inflaţiei, către cei care au constituit depozite în bănci, pe fondul unui raport subunitar între creditele şi economiile populaţiei.

Prin acest mecanism, se poate emite ipoteza că o parte din creditele luate, de care beneficiază sub formă de casă, maşină, bunuri de consum etc. unii, mai puţini, sunt „subvenţionate” indirect, pe calea dobânzilor real negative de către unii, mai mulţi, care pierd din puterea de cumpărare a banilor depuşi în depozite la termen în aceleaşi bănci care au acordat împrumuturile pentru case, maşini etc.

Desigur, se poate invoca şi faptul că băncile ar putea să-şi mai reducă din profituri şi să reducă din marja între dobânzile plătite la depozite (pe toate scadenţele) şi cea percepută la creditele acordate ( pe toate tipurile şi scadenţele). Realitatea nu confirmă o asemenea tendinţă, ba chiar dimpotrivă:

Din nou, însă, intervine un factor care modifică percepţia, de data asta pe partea băncilor comerciale, care sunt în marea lor majoritate cu capital străin. Dacă în 2015, cursul de schimb a fost cvasistabil în raport cu anul precedent, din 2016 încoace s-a pus în mişcare tot mai clar, cu +1,03% în 2016, +1,72% în 2017 şi +1,86% în 2018 dacă facem raportarea mediilor euro/leu consemnate pentru anii menţionaţi ( deocamdată e şi +1,87% pe primele patru luni din 2019 faţă de 2018).

Aşadar, câştigurile din marje procentuale crescute în lei se pot vedea cu totul altfel pe trend atunci când se face ajustarea în euro. De unde şi importanţa care trebuie acordată stabilităţii financiare, inclusiv în ce priveşte încadrarea în prognozele oficiale de curs de schimb, greşite sistematic de ani buni în prognozele oficiale ( trend prognozat în jos, infirmat de realitatea care l-a dus sistematic mai sus).

Revenind la ordinea firească a lucrurilor, s-ar impune ca cei care economisesc bani, inclusiv în vederea avansului necesar accesării unui potenţial credit, să nu mai piardă din puterea de cumpărare a acestor bani. Dar asta prespune corelarea mai bună a dobânzilor la depozite cu inflaţia estimată, pentru a preveni trecerea la o gândire de tip „mai bine îi cheltui acum decât să pierd din ei”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult