fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

de Marin Pana , 11.6.2019

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost scăpată din vedere problema reală şi ordinea firească a lucrurilor.

Creditele au fost luate de unii, din banii depuşi de alţii, care, nu că înregistrează vreun beneficiu, dar ar dori măcar să-şi păstreze puterea de cumpărare a banilor depuşi.

Din păcate, toată atenţia se concentrează asupra masei celor inevitabil mai puţini, deorece mai mulţi trebuie să pună bani în depozite pentru ca doar unii să-i acceseze prin credite.

În acest timp, inclusiv sub presiunea publică a uşurării poverii creditelor luate pentru case sau bunuri de consum, se ajunge, în termeni reali, la o subvenţionare a achiziţiilor pe credit din economiile altora.

Dacă, în 2015 şi 2016, dobânda reală la depozite a fost pozitivă şi situată peste nivelul rezonabil de două procente, în 2017, tot câştigul de pe urma depunerii banilor la bancă a fost anulat de inflaţia revenită ( încă timid) în teritoriul pozitiv.

Pentru ca în 2018 să se ajungă la situaţia paradoxală ca banii depuşi la bancă (pe 6 – 12 luni, pentru a avea o referinţă rezonabilă), să piardă (doar) două procente din puterea de cumpărare.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

Situaţia s-a perpetuat, la o scară ceva mai redusă, şi la începutul acestui an. Când, pe fondul unui început de reducere a inflaţiei, băncile s-au grăbit să reducă rata medie a dobânzilor la depozitele noi, tendinţă păstrată chiar şi când majorările surprinzătoare de preţuri au majorat substanţial perspectiva de inflaţie (de la 3% la 4,1% pentru finalul anului în curs).

Un factor important în această evoluţie îl constituie deficitul de educaţie financiară, de unde şi nediferenţierea clară în conştiinţa publică a noţiunilor de nominal şi real, la neatenţia în ce priveşte corelarea dintre evoluţia preţurilor şi dobânzile oferite bănci (percepţie distorsionată de măsurile punctuale de reducere a TVA).

Dacă revenim la tabelul iniţial, se poate observa cum s-au obţinut câştiguri în termeni reali pentru banii depuşi la dobânzi nominale mai mici şi cum au rezultat pierderi destul de însemnate în condiţiile încasării unor dobânzi mai mari în termeni nominali, dar departe de inflaţia consemnată.

Al doilea factor important, sub presiunea evenimentelor din sectorul financiar, cu modificarea referinţei la credite de la ROBOR către IRCC, s-a ajuns la un transfer de circumstanţă al poverii financiare dinspre cei împrumutaţi la o referinţă ( în prezent) de doar 2,36%, adică sub dobânda de politică monetară a BNR ( 2,5%) şi mult sub valoarea inflaţiei, către cei care au constituit depozite în bănci, pe fondul unui raport subunitar între creditele şi economiile populaţiei.

Prin acest mecanism, se poate emite ipoteza că o parte din creditele luate, de care beneficiază sub formă de casă, maşină, bunuri de consum etc. unii, mai puţini, sunt „subvenţionate” indirect, pe calea dobânzilor real negative de către unii, mai mulţi, care pierd din puterea de cumpărare a banilor depuşi în depozite la termen în aceleaşi bănci care au acordat împrumuturile pentru case, maşini etc.

Desigur, se poate invoca şi faptul că băncile ar putea să-şi mai reducă din profituri şi să reducă din marja între dobânzile plătite la depozite (pe toate scadenţele) şi cea percepută la creditele acordate ( pe toate tipurile şi scadenţele). Realitatea nu confirmă o asemenea tendinţă, ba chiar dimpotrivă:

Din nou, însă, intervine un factor care modifică percepţia, de data asta pe partea băncilor comerciale, care sunt în marea lor majoritate cu capital străin. Dacă în 2015, cursul de schimb a fost cvasistabil în raport cu anul precedent, din 2016 încoace s-a pus în mişcare tot mai clar, cu +1,03% în 2016, +1,72% în 2017 şi +1,86% în 2018 dacă facem raportarea mediilor euro/leu consemnate pentru anii menţionaţi ( deocamdată e şi +1,87% pe primele patru luni din 2019 faţă de 2018).

Aşadar, câştigurile din marje procentuale crescute în lei se pot vedea cu totul altfel pe trend atunci când se face ajustarea în euro. De unde şi importanţa care trebuie acordată stabilităţii financiare, inclusiv în ce priveşte încadrarea în prognozele oficiale de curs de schimb, greşite sistematic de ani buni în prognozele oficiale ( trend prognozat în jos, infirmat de realitatea care l-a dus sistematic mai sus).

Revenind la ordinea firească a lucrurilor, s-ar impune ca cei care economisesc bani, inclusiv în vederea avansului necesar accesării unui potenţial credit, să nu mai piardă din puterea de cumpărare a acestor bani. Dar asta prespune corelarea mai bună a dobânzilor la depozite cu inflaţia estimată, pentru a preveni trecerea la o gândire de tip „mai bine îi cheltui acum decât să pierd din ei”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult