La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

de Marin Pana , 11.6.2019

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost scăpată din vedere problema reală şi ordinea firească a lucrurilor.

Creditele au fost luate de unii, din banii depuşi de alţii, care, nu că înregistrează vreun beneficiu, dar ar dori măcar să-şi păstreze puterea de cumpărare a banilor depuşi.

Din păcate, toată atenţia se concentrează asupra masei celor inevitabil mai puţini, deorece mai mulţi trebuie să pună bani în depozite pentru ca doar unii să-i acceseze prin credite.

În acest timp, inclusiv sub presiunea publică a uşurării poverii creditelor luate pentru case sau bunuri de consum, se ajunge, în termeni reali, la o subvenţionare a achiziţiilor pe credit din economiile altora.

Dacă, în 2015 şi 2016, dobânda reală la depozite a fost pozitivă şi situată peste nivelul rezonabil de două procente, în 2017, tot câştigul de pe urma depunerii banilor la bancă a fost anulat de inflaţia revenită ( încă timid) în teritoriul pozitiv.

Pentru ca în 2018 să se ajungă la situaţia paradoxală ca banii depuşi la bancă (pe 6 – 12 luni, pentru a avea o referinţă rezonabilă), să piardă (doar) două procente din puterea de cumpărare.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

Situaţia s-a perpetuat, la o scară ceva mai redusă, şi la începutul acestui an. Când, pe fondul unui început de reducere a inflaţiei, băncile s-au grăbit să reducă rata medie a dobânzilor la depozitele noi, tendinţă păstrată chiar şi când majorările surprinzătoare de preţuri au majorat substanţial perspectiva de inflaţie (de la 3% la 4,1% pentru finalul anului în curs).

Un factor important în această evoluţie îl constituie deficitul de educaţie financiară, de unde şi nediferenţierea clară în conştiinţa publică a noţiunilor de nominal şi real, la neatenţia în ce priveşte corelarea dintre evoluţia preţurilor şi dobânzile oferite bănci (percepţie distorsionată de măsurile punctuale de reducere a TVA).

Dacă revenim la tabelul iniţial, se poate observa cum s-au obţinut câştiguri în termeni reali pentru banii depuşi la dobânzi nominale mai mici şi cum au rezultat pierderi destul de însemnate în condiţiile încasării unor dobânzi mai mari în termeni nominali, dar departe de inflaţia consemnată.

Al doilea factor important, sub presiunea evenimentelor din sectorul financiar, cu modificarea referinţei la credite de la ROBOR către IRCC, s-a ajuns la un transfer de circumstanţă al poverii financiare dinspre cei împrumutaţi la o referinţă ( în prezent) de doar 2,36%, adică sub dobânda de politică monetară a BNR ( 2,5%) şi mult sub valoarea inflaţiei, către cei care au constituit depozite în bănci, pe fondul unui raport subunitar între creditele şi economiile populaţiei.

Prin acest mecanism, se poate emite ipoteza că o parte din creditele luate, de care beneficiază sub formă de casă, maşină, bunuri de consum etc. unii, mai puţini, sunt „subvenţionate” indirect, pe calea dobânzilor real negative de către unii, mai mulţi, care pierd din puterea de cumpărare a banilor depuşi în depozite la termen în aceleaşi bănci care au acordat împrumuturile pentru case, maşini etc.

Desigur, se poate invoca şi faptul că băncile ar putea să-şi mai reducă din profituri şi să reducă din marja între dobânzile plătite la depozite (pe toate scadenţele) şi cea percepută la creditele acordate ( pe toate tipurile şi scadenţele). Realitatea nu confirmă o asemenea tendinţă, ba chiar dimpotrivă:

Din nou, însă, intervine un factor care modifică percepţia, de data asta pe partea băncilor comerciale, care sunt în marea lor majoritate cu capital străin. Dacă în 2015, cursul de schimb a fost cvasistabil în raport cu anul precedent, din 2016 încoace s-a pus în mişcare tot mai clar, cu +1,03% în 2016, +1,72% în 2017 şi +1,86% în 2018 dacă facem raportarea mediilor euro/leu consemnate pentru anii menţionaţi ( deocamdată e şi +1,87% pe primele patru luni din 2019 faţă de 2018).

Aşadar, câştigurile din marje procentuale crescute în lei se pot vedea cu totul altfel pe trend atunci când se face ajustarea în euro. De unde şi importanţa care trebuie acordată stabilităţii financiare, inclusiv în ce priveşte încadrarea în prognozele oficiale de curs de schimb, greşite sistematic de ani buni în prognozele oficiale ( trend prognozat în jos, infirmat de realitatea care l-a dus sistematic mai sus).

Revenind la ordinea firească a lucrurilor, s-ar impune ca cei care economisesc bani, inclusiv în vederea avansului necesar accesării unui potenţial credit, să nu mai piardă din puterea de cumpărare a acestor bani. Dar asta prespune corelarea mai bună a dobânzilor la depozite cu inflaţia estimată, pentru a preveni trecerea la o gândire de tip „mai bine îi cheltui acum decât să pierd din ei”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariile unor bugetari, reduse fără acordul Guvernului. Ministrul muncii suspectează un sabotaj

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a anunțat, vineri seara, în ședința de guvern, că de la fondul de rezervă al Guvernului va fi alocată o sumă pentru… Mai mult

Stiri

SUA renunță să mai impună Chinei noi tarife suplimentare și le reduce pe cele existente

Iulian Soare

Un înalt oficial al Administrației Trump a declarat pentru Associated Press că un anunț al Washingtonului privind China este iminent. ”Suntem aproape de un acord”,… Mai mult

Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult