Rata de dobândă pe 10 ani a României (RO10Y), adică costul la care se finanțează Guvernul pe un termen de 10 ani de zile, rămâne țintuită de mai bine de cinci săptămâni în preajma nivelului de 7,4-7,5%, nivel superior celui înaintat de Guvernul prin planul structural de ajustare agreat cu Bruxelles.
În planul respectiv, Guvernul a indicat un cost mediu anual de finanțare pe 10 ani de 6,9%, până în 2031, nivel la care investitorii au aliniat rapid rata de dobândă pe 10 ani din piața secundară a tilurilor de stat, în finalul lunii octombrie, de la 6,6% în debutul lunii respective.
Dobânzile de împrumut ale României sunt în continuare cele mai ridicate din Uniunea Europeană, la mică distanță fiind Ungaria, în special din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar imens (7-8-9% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.
„Țintuirea” la nivelul de 7,4-7,5% arată că așteptările investitorilor cu privire la reducerea deficitului bugetar sau o reducere semnificativă a inflației sunt relativ negative, în condițiile în care inflația erodează randamentul titlurilor financiare – la o inflație de 4% și o dobândă de 7%, randamentul real, ajustat cu inflația, este de doar 3%.
BNR ar putea face viața mai ușoară Guvernului, cu scăderi de dobândă din august încolo
În 2024, rapoartele de la INS care au raportat o scădere a ratei anuale a inflației au fost momente în care investitorii au intrat mai puternic la cumpărare în piața titlurilor de stat, inclusiv în contextul în care Banca Națională a României (BNR) semnalase în luna februarie, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, căutarea momentului oportun pentru scăderea dobânzilor.
Scăderile BNR au fost însă mai puține decât anticipate (doar două), iar investitorii sunt acum din nou atenți la riscul de ieșire din matcă a deficitului și la riscul de inflație, care în România este structurală din cauza disfuncționalităților din anumite piețe critice (energie, asigurări RCA, alimente – piețe unde prețurile sunt afectate de mecanisme de plafonare) și a deficitului bugetar record, care stimulează cererea peste putința de producție a economiei.
Cele mai căutate rămân titlurile pe termen scurt emise de Guvern
Această expectativă a investitorilor este în general o cauză pentru care cererea de titluri pe termen mediu și lung scade, în ciuda lichidității ample din sistemul financiar, iar cea pentru titluri pe termen scurt devine mult mai ridicată – cum riscă să se întâmple din nou în săptămânile următoare, având în vedere informațiile că deficitul bugetar a ajuns la 1,6% din PIB în primele 2 luni din 2025, iar rata anuală a inflației ar putea crește, conform prognozelor BNR.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
Guvernul a avut joi prima licitație eșuată de titluri de stat din acest an, după ce a încercat să vândă obligațiuni pe 15 ani, mai precis obligațiuni cu scadența aprilie 2040. Ofertele băncilor au fost scăzute, la un total de 272,4 milioane de lei, sub valoarea din prospectul licitației de 300 de milioane de lei.
În schimb, investitorii au avut un interes foarte ridicat pentru obligațiunile pe 16 luni (scadente în iulie 2026) emise luni de Ministerul Finanțelor, unde cererea băncilor de titluri a depășit de 4 ori ce voiau Finanțele să atragă: investitorii au înaintat sume în cuantum de 3,25 miliarde de lei, din care Guvernul a împrumutat 2,11 miliarde de lei, mult peste suma din prospect, care era de 600 de milioane de lei, la o dobândă medie de 6,83%.
Plasamentele în instrumente pe termen scurt prezintă mai puțin risc în mediul inflaționist incert actual și păstrează deschise anumite opțiuni în cazul în care incertitudinea se mai disipă. La nivel general, plasarea banilor în titluri pe termen lung reprezintă un risc având în vedere că nu este clar dacă vom avea o scădere a dobânzilor (adică o creștere a valorii obligațiunilor) datorată revenirii în țintă a inflației, încetinirii activității economice sau stagflație.
Un risc la adresa traiectoriei dobânzilor suverane rămâne oferta ridicată, adică faptul că Ministerul Finanțelor va trebui să emită mai multe obligațiuni în lei decât se estima
Pe viitor, continuarea tendinței de atenuare a ratei anuale de creștere a prețurilor de consum s-ar putea dovedi a fi momentul la care investitorii să revină puternic la cumpărare pe titlurile cu scadențe mai lungi și să împingă în jos ratele suverane de dobândă.
În ceea ce privește potențiale scăderi de dobândă din partea BNR, care să împingă în jos costurile suverane de finanțare, Isărescu a dat de înțeles în februarie că ar putea exista o fereastră de oportunitate, în contextul în care majoritatea analiștilor din piață văd o posibilă reducere din august încolo.
„Noi o vedem, dar nu o discutăm acum pentru că sunt foarte multe incertitudini. Nu vrem să cream anticipații pe care eventual, ulterior, nu le putem acoperi. (…) Nu e momentul nici să ne gândim la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară pentru că asta în condițiile actuale ar însemna fluctuații puternice, incertitudini în ceea ce privește mișcările de capital – poate să sune ca o invitație pentru presiuni în sensul deprecierii leului”, a declarat Mugur Isărescu în februarie.
Pe întreg anul, Guvernul va împrumuta cel mai probabil în jur de 250 de miliarde de lei, cam cât a împrumutat în 2024
Paradoxal, nici o încetinire a economiei sau o recesiune nu este sigur că va împinge în jos dobânzile suverane, având în vedere necesarul ridicat de finanțare din acest an (și din următorii ani) și ritmul lent de reducere a deficitului bugetar care a fost agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană. Inclusiv emisiunile de titluri de stat vor ține sus dobânzile, în condițiile în care sunt urmărite finanțări de 40 de miliarde de lei de la populație în acest an, iar pentru a atinge ținta dobânzile vor trebui să rămână atractive.
În acest an, Guvernul trebuie să împrumute cel puțin circa 230 miliarde de lei, un nivel extrem de ridicat. Fără o strategie de reducere a deficitului bugetar, Guvernul va continua să se confrunte cu dobânzi ridicate, majorarea cheltuielilor cu dobânzile și a datoriei publice ca procent în PIB în anii care urmează, cu toate că pe măsură ce BNR va opera noi reduceri ale ratelor de dobândă în final de 2025, dobânzile la titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor ar putea să mai scadă ușor.
(Citește și: ”Guvernul și-a asigurat deja un sfert din necesarul de finanțare: Împrumuturi de aproape 56 mld. lei în primele 2 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
