marți

19 martie, 2024

13 decembrie, 2019

Deținuți prezentați la un târg de joburi, în ultimul an de detenție. Sursă foto: Opinia Timișoarei

Din cei peste 20.000 de deținuți aflați în penitenciarele din România, doar 700 au urmat cursuri de calificare profesională, în 2017 și 2018. Finanțarea acestora s-a făcut exclusiv din bani de la buget, deși puteau fi accesate fonduri europene în acest sens, menționează proiectul conținând „Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024”.

Comparativ cu ultimii doi ani, în 2014, de exemplu, rețeaua de penitenciare a oferit cursuri de calificare pentru 2.000 de deținuți.

Învățământ dual în penitenciare

Proiectul de HG menționează calificarea și recalificarea drept o componentăde bază pentru reintegrarea în societate a persoanelor care au executat pedepse cu închisoarea.


De aceea, va fi implicată și Agenția Națională de Muncă, cea care va aveaobligația de a pregăti planuri speciale de formare profesională pentu cei din detenție, arată documentul pus în dezbatere:

Calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea post-detenție, asigurând foștilor deținuți oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit și a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală.

Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale și vocaționale mai bune a deținuților, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerințele pieței muncii și cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate.

În acest sens, se impune elaborarea, anual, la nivelul sistemului penitenciar, a unui plan de formare pentru persoanele private de libertate, care să fie analizat și inclus în planul de formare profesională al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă.


Printre măsurile propuse:

  • Dezvoltarea cadrului legal necesar încheierii unor contracte individuale de muncă pentru a asigura accesul persoanelor private de libertate la piața forței de muncă/forme de instruire profesională;
  • Modificarea cadrului legal pentru implementarea învățământului dual în unitățile sistemului penitenciar;
  • Asigurarea cadrului legal pentru accesarea unor surse de finanțare de la bugetul de stat, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate (Program de Interes Național).

Biserica, parte din rețeaua de suport care ajută persoanele eliberate să integreze social

Cel mai ridicat risc de recidivă apare în perioada critică post-detenție, în care este nevoie de structuri speciale, rețele de suport, care să preia persoanele eliberate și să ofere servicii integrate și specializate și să monitorizeze aceste cazuri.

Principalele problemele identificate la ieșirea din penitenciar sunt:

  • lipsa actelor de identitate
  • dificultăți privind revenirea în familie și comunitate
  • lipsa unei locuințe/unui adăpost
  • lipsa resurselor financiare/lipsa hranei sau a îmbrăcămintei
  • dificultăți privind accesul pe piața muncii, în contextul existenței cazierului judiciar
  • lipsa de suport din partea comunității.

Foștii deținuți au la dispoziție, după părăsirea penitenciarului, două săptămâni ca să reușească, susțin autorii unui studiu citat în strategie.

În afară de autoritățile locale, în rețeaua de suport ar trebui incluse pe lângă serviciile sociale, voluntari, poliția comunitară, organizații neguvernamentale, agenți economici, dar și reprezentanți ai Bisericii, propune Strategia:

Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentații altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de provenienţă.

Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice și mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea reţelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susţinerea persoanelor aflate în detenţie, care urmează să revină în comunităţile de provenienţă.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: