UPDATE / Discuții la Cotroceni despre starea Justiției / Acuzații grave la adresa CSM aduse de magistrații care s-au întâlnit cu președintele Dan

UPDATE: Preşedintele Nicuşor Dan a declarat la final că dezbaterea online a fost utilă şi pentru cei din afara sistemului care sunt interesați de funcționarea Justiției.

” Vreau să vă mulţumesc pentru discuţia asta, care cred că a fost extrem de utilă şi pentru profesionişti şi pentru oameni care au un interes, nu sunt în sistemul de justiţie, dar au un interes pentru funcţionarea lui. Este o primă discuţie, deci este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire, dar şi pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi şi după aceea am prelungit până sâmbătă, dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice fel de sugestie, sesizarea”, a spus preşedintele României.

El a menţionat că vor avea spaţiu, în aceleaşi condiţii, şi oamenii care s-au simţit vizaţi de anumite afirmaţii făcute în cadrul întâlnirii. 

”O să aibă spaţiu în aceleaşi condiţii oameni care s-au simţit vizaţi de ce aţi spus dumneavoastră ca să poată să răspundă la asta. Şi, în concluzie, cred că dezbaterea este utilă şi pentru ca publicul larg să înţeleagă condiţiile de muncă ale magistratului pentru că, cumva, discuţia a fost foarte abstractă despre condiţia socială a magistratului şi cred că e util ca oamenii să afle cum, inclusiv procurorii, se duc sau procurorul de şedinţă se duce să vadă a venit dosarul în arhivă, nu a venit. Deci astea sunt lucruri care sunt importante. Deci mulţumesc şi discuţiile vor continua”, a conchis Nicuşor Dan.

UPDATE. Procurorul militar Bogdan Pîrlog: „Găşti din interiorul sistemului şi-au dat mâna cu găşti din afara sistemului şi fiecare pe palierul de competenţă a reuşit să aducă un sistem judiciar în stare de moarte clinică”

Preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, procurorul militar Bogdan Pîrlog, a afirmat că găşti din interiorul sistemului judiciar şi-au dat mâna cu găşti din afara sistemului, iar fiecare pe palierul lui de competenţă a reuşit să aducă un sistem judiciar, care nu era perfect, în stare de moarte clinică.

Orice încercare de resuscitare trebuie făcută tot în mod conjugat, a spus acesta. 

În opinia sa, o majoritate din cadrul Secţiei de judecători a CSM poate controla tot ce înseamnă justiţia relevantă în România:

”Modificările care au fost promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul Secţiei de Judecători poate controla tot ce înseamnă justiţia relevantă în ţara asta. Este nevoie de cinci oameni. Sunt nouă membri aleşi, cu cinci dintre ei se formează o majoritate. Aceşti cinci oameni îl numesc pe al şaselea, şi anume pe preşedintele Înaltei Curţi. Nu există absolut niciun criteriu, îl numesc pur discreţionar. După ce au numit pe cel de-al şaselea, care li se alătură, numesc comisiile care vor selecta preşedinţii Curţilor de Apel. În acelaşi timp, aceeaşi majoritate până la urmă controlează şi promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea pe funcţiile de execuţie, să spunem aşa. De asemenea, fără un criteriu real de meritocraţie. Până la urmă acele evaluări şi acele interviuri, le-am văzut şi noi, sunt dincolo sau sub orice standard acceptat în ceea ce priveşte până la urmă performanţa intelectuală şi profesională care ar trebui cerută unui judecător de Înaltă Curte”. 

Prin modificările făcute, cei care conduc acum justiţia s-au asigurat că şi următorul CSM va fi tot al lor, mai spune procurorul militar:

”Preşedinţii Curţilor de Apel controlează, până la urmă, prin comisiile numite promovarea efectivă la nivelul curţilor de apel. De fapt, controlează şi în jos, dar ne limităm aici. Astfel încât majoritatea din secţie care numeşte acei preşedinţi indirect controlează şi promovarea la curţile de apel, unde se judecă în ultimă instanţă majoritatea proceselor din ţara asta. De asemenea, în acest moment s-a încheiat şi în ceea ce priveşte obţinerea unei majorităţi viitoare în următorul CSM. Pentru că, la cum este acum sistemul de vot, în care se votează separat pe paliere, o minoritate îşi desemnează trei judecători membrii CSM, de către curţile de apel, doi de către Înalta Curte. Ori aceşti oameni timp de şase ani controlează recrutarea pentru a-şi asigura majorităţile astfel încât să se asigure că şi următorul CSM va fi tot al lor. Ăsta este sistemul pe care eu îl consider a fi un sistem feudal, care a fost introdus de noile legi ale justiţiei şi acum să fim serioşi, este evident că a fost scris de persoane din interiorul sistemului”.

Și tentativa din 2018 de a face praf sistemul judiciar a aparținut tot unor oameni din interior, a acuzat Bogdan Pîrlog:Ț 

”Nimeni nu putea să înţeleagă mecanismul, la fel cum tentativa din 2018 de a face praf sistemul judiciar de asemenea era lucrată tot cu oameni din interior, dacă ne uităm de fapt cred că au fost aceiaşi, care au ştiut cu câteva modificări care în aparenţă nu erau atât de importante să facă praf în sistemul. La fel cum un ceasornicar ştie de unde să ia două, trei rotiţe şi s-a dus mecanismul la fel au ştiut. Un om din exteriorul sistemului nici eu, după peste 25 de ani de parchet nu înţeleg nici pe departe toate nuanţele şi toate fineţurile funcţionării instanţelor, la fel cum nici ei nu le înţeleg pe ale parchetelor”, a mai declarat Bogdan Pîrlog.

UPDATE: Declarațiile lui Liviu Cîrneciu, judecător la Tribunalul Covasna:

• „Am comunicat către Administrația Prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice”.

• „In ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM. Prin legile Justiției adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar”.

• „Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea – n.r.), mecanismele vor continua să rămână și sistemul va funcționa. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influențează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparență și prin lipsa unor garanții minime de obiectivitate. Aș vrea să dau câteva exemple concrete. Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuși drept ministru al Justiției, în timp ce dețineau această calitate de judecători și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simț, nu li se întâmplă absolut nimic”.

• „In schimb, sunt alți judecători cărora li se aplică sancțiuni disciplinare disproporționate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activități care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare”.

• „Nu sunt absolut deloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistrați – se poate considera că au fost promovați. Spre exemplu, unul dintre magistrații care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileț a fost numit secretar general la Ministerul Justiției. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Național la Magistraturii”.

• „In condițiile în care există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare, magistrații resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri”.

• „In sistemul nostru de justiție se muncește foarte, foarte mult, comparativ cu alte țări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraților sunt de bună credință, au vocație pentru această profesie și este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncționalități”.

UPDATE: Preşedintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Dragoş Călin, a declarat că singura soluţie pentru a remedia aspectele semnalate de magistraţi este o modificare rapidă a legilor justiţiei. În opinia sa, ”regresul” sistemului judiciar derivă din legile adoptate în 2022.

Principalele declarații ale judecătorului Dragoș Călin:

• ”Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar şi care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociaţii foarte mari de judecători şi procurori – Forumul judecătorilor, Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului şi Inţiativa pentru Justiţie – le-au indicat încă din 2022. Am spus că, în situaţia în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficienţe şi credem că, independent de situaţiile particulare pe care mulţi dintre colegii noştri le-au prezentat, singura soluţie importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiţiei”.

• Toate aceste chestiuni sunt strâns legate de aspecte pe care diverse organisme internaţionale le-a semnalat cu privire la legile justiţiei. ”Spre exemplu, Comisia de la Veneţia a cerut în două avize consultative revenirea competenţelor de urmărire penale referitor la magistraţi la Direcţia Naţională Anticorupţie”.

• A propus ca transferurile judecătorilor să fie realizate în cadrul unui proces în care sunt stabilite clar criteriile: ”Spre exemplu, se prevede în aceste recomandări că transferurile judecătorilor în cadrul secţiilor instanţei sau între instanţe ar trebui efectuate printr-un proces în care sunt stabilite în mod explicit criteriile de transfer şi în care organismul responsabil cu luarea deciziilor cu cu privire la transfer oferă o justificare clară şi întemeiată pentru transfer sau pentru refuz, ca delegările şi detaşările judecătorilor la alte instanţe sau instituţii să se facă pe o perioadă fixă şi limitată, dar nu mai mult de şase luni, nici într-un caz ani de zile, cum există o practică în România care nu poate fi negată. De asemenea, mutarea între secţii a unui judecător ar trebui efectuată numai pe acordul scris al judecătorului respectiv”.

• Există argumente solide pentru a fi realizate modificări legislative: ”Există un fond solid de argumente pentru a încerca modificări legislative. Din păcate, în niciun fel de profesie nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenţie exterioară, iar cel mai îndreptăţit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitatea, alegerea cetăţenilor români. Deci, ca atare, există un for. Aceste reglementări trebuie puse în discuţie, noi reglementări trebuie puse în discuţie, trebuie acceptată necesitatea modificării legilor justiţiei”.

UPDATE: Printre cei doar 11 participanți la discuția cu președintele: Daniel Ungureanu – procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cîrneciu – judecător la Tribunalul Covasna, Laura Deriuș – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, Mihai Cătălin Constantin – judecător la Curtea de Apel Ploiești, Dragoș Călin – judecător la Curtea de Apel București și președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog – procuror militar, Alinel Bodnar – judecător la Tribunalul București.

Discuția a fost transmisă online.

****

Știrea inițială:

Preşedintele Nicuşor Dan a început luni discuțiile cu magistrați care doresc să prezinte problemele din sistem și, eventual, au soluții pentru prevederile legislative ce au permis abuzurile și corupție din Justiție. De teama unor probabile sancțiuni abuzive din partea conducerii sistemului, a CSM și a Inspecției Judiciare, unii dintre judecătorii și procurorii care participă luni la discuțiile de la Palatul Cotroceni au cerut să vină pe rând, să stea în diferite săli, sau chiar să fie preluați din benzinării, pentru a nu se afla că au răspuns invitației președintelui.

Reamintim că șeful statului a anunţat inițierea unui referendum în rândul corpului magistraţilor, pe parcursul lunii ianuarie, cu întrebarea ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? Dacă magistrații vor spune că structura nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”, susține președintele Dan, fără a explica și cum se poate face acest lucru.

Puțini magistrați și-au anunțat participarea la discuțiile de la Cotroceni, de teama șefilor din CSM, instanțe și parchete

Extrem de puţini magistraţi şi-au exprimat intenţia de a veni la discuţiile de la Cotroceni pe tema situaţiei din Justiţiei – aproximativ 20 în nume personal şi tot atâţia din partea unor organizaţii -, a anunțat șeful statului, care a explicat că au existat mesaje de intimidare lansate de conducerile unor instanțe și parchete, iar unele au stabilit şedinţe pentru ziua de luni.

”Am ajuns inclusiv la probleme nepotrivite cu importanţa, să vină fiecare pe rând, să stea în diferite săli, de aici, să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din Bucureşti ca să nu se vadă că ei sunt în Palatul Cotroceni”, a arătat el.

”Totuşi e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a mai spus preşedintele. Sâmbătă, Nicuşor Dan a anunţat sâmbătă , într-o postare pe Facebook, că a primit de la magistraţi sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiţie.

Referendumul propus magistraților, considerat de Secția pentru judecători a CSM drept o „ingerință în activitatea autorității judecătorești”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunțat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”?

Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.

El mai spune că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la această prpunere precizând că „nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti”.

„Eventualele disfuncţionalităţi, dacă există, trebuie să îşi găsească soluţii într-un climat social stabil şi caracterizat de cooperare instituţională, în urma unor analize realizate aplicat şi riguros faţă de importanţa justiţiei în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoţionali, indiferent dacă aceştia au apărut spontan sau premeditat”, a mai transmis Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. 

AUR solicită constatarea unui conflict de natură constituțională între președinție și puterea judecătorească

AUR solicită preşedinţilor celor două Camere, primului-ministru şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze CCR pe tema încălcării principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât organizarea unui aşa-zis referendum în interiorul corpului magistraţilor ar reprezenta o nouă interferenţă a politicului în justiţie.

”Preşedintele Nicuşor Dan nu ţine cont de Constituţie, de legi şi alege să intervină brutal în sistemul de justiţie din România. Anunţul făcut de acesta privind organizarea unui aşa-zis referendum în interiorul corpului magistraţilor reprezintă o nouă şi gravă interferenţă a politicului în justiţie. A spune public că, în funcţie de un vot intern, Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgenţă este o ameninţare directă la adresa independenţei puterii judecătoreşti. Aceasta nu este o opinie politică, ci un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi puterea judecătorească. Într-un stat de drept, asemenea conflicte sunt soluţionate de Curtea Constituţională a României, care are obligaţia de a apăra principiul separaţiei puterilor în stat”, arată un comunicat AUR.

AUR solicită preşedinţilor celor două Camere, primului-ministru şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze CCR pe tema încălcării principiului separaţiei puterilor în stat.

”Conflictul este unul direct şi cât se poate de evident între Preşedintele României şi puterea judecătorească, iar aceste instituţii au dreptul, conform Constituţiei, de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la conflictele juridice de ordine constituţională dintre autorităţile publice. Prin declaraţiile sale, Nicuşor Dan transmite un mesaj periculos: că nu respectă independenţa justiţiei şi că îşi permite să ordone instituţiilor-cheie ce să facă. Ameninţarea cu desfiinţarea sau forţarea plecării CSM este o interferenţă brutală, fără precedent, care subminează statul de drept”, subliniază AUR. 

”Mai mult, Preşedintele nu are ce referendum să convoace în interiorul sistemului de justiţie. Există deja un referendum naţional, validat prin votul românilor, care a stabilit clar contrariul: fără intervenţii politice în justiţie şi fără ordonanţe de urgenţă care să o afecteze. Astăzi, Nicuşor Dan încalcă tocmai voinţa populară exprimată atunci. Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a interveni, direct sau indirect, în organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti. Justiţia este o putere distinctă în stat, iar independenţa acesteia este garantată prin Constituţie, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care nu poate fi subminat prin iniţiative politice sau consultări populare cu caracter manipulativ”, se mai arată în comunicat. 

AUR adaugă că nu neagă faptul că există probleme în sistemul de justiţie, dar consideră că adevărata miză a acestui demers este aceea de a institui controlul numirilor la vârful parchetelor, acolo unde CSM are un rol esenţial.

(Citește și: Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM: „Președintele nu poate face referendum în justiție și nu poate demite CSM”)

****