Din ce vom facem PIB în 2025, dacă toate motoarele de creștere au mers în marșarier în 2024 cu excepția consumului? Revizuire drastică a impactului negativ al sectoarelor asupra creșterii economice

Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit semnificativ datele privind contribuția negativă a investițiilor (formarea brută de capital fix) la avansul PIB-ului din 2024, de la -0,4% la -0,9%. Per ansamblu, creșterea economică a fost revizuită în scădere cu 0,1 puncte procentuale, la 0,8% din PIB.

Investițiile nu sunt sigurele care au avut un sever impact negativ asupra creșterii economice:
au tras în jos și industria, și agricultura, și construcțiile: efect pozitiv a avut doar comerțul, alimentat dintr-o creștere spectaculoasă a creditelor de consum, bani care s-au dus pe importuri.

Surprinzător rămâne, totuși, aportul negativ al investițiilor – care au scăzut de la minus 0,4% la minus 0,9%, în condițiile în care Bugetul văzuse în invetiții principalul motor de creștere.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuției la creșterea PIB în anul 2024, între cele
două estimări, au înregistrat: (…) Formarea brută de capital fix, de la -0,4% la -0,9%, ca urmare a scăderii volumului său cu 1,6 puncte procentuale de la 98,3% la 96,7%”, potrivit comunicatului INS.

O parte din impactul negativ a compensat ca urmare a revizuirii datelor privind consumul final al gospodăriilor populației (+0,1pp), consumul final colectiv al administrațiilor publice (+0,2 pp).

Investițiile private au scăzut în 2024

Investițiile nete realizate în economia națională au crescut anul trecut, în prețuri curente, la 194 miliarde lei, de la 189 miliarde lei în 2023, însă au scăzut cu 4,9% în volum, potrivit altor date comunicate recent de INS. (Indicii de volum se calculează luând calcul variația prețurilor pe principalele sectoare economice.)

Scăderea valorii investițiilor nete de anul trecut vine din partea sectorului privat, deoarece investițiile publice, conform datelor Ministerului Finanțelor, au crescut în 2024 cu 19,4% în termeni nominali.

Ponderea investițiilor private în total investiții a scăzut anul trecut la 38% de la 46% în 2023.

Conform celor mai recente date ale Eurostat, ponderea investițiilor publice, ca procent din PIB a crescut semnificativ în România ca urmare a utilizării fondurilor europene. De remarcat că deja în 2023, România se situa pe primul loc (5,38% din PIB), depășind Polonia (5,06%) și Ungaria (5,33%). În UE27 Media investițiilor guvernamentale era în 2023 de 3,36% din PIB.

Creșterea economică a României depinde tot mai mult de investiții, pe măsură ce motorul consumului încetinește

Pentru 2025, dar și pe termen mediu, creșterea economică pare să depindă cu precădere de evoluția investițiilor, în contextul unei plafonări a consumului intern și extern, potrivit celei mai recente prognoze a CNSP, care are în vedere un avans foarte optimist, de 2,5% din PIB în acest an.

CNSP are în vedere o dinamizare a activității investiționale pe viitor, în condițiile în care resursele disponibile atât prin Mecanismul de redresare și reziliență și Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și cele guvernamentale vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură cu efect multiplicator în economie pe termen mediu și lung, susțin specialiștii CNSP.

„Astfel, formarea brută de capital fix, cu un ritm mediu anul de 5% și o rată de investiție care va ajunge la 28,7% în anul 2028, va reprezenta principalul factor al creșterii economice. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%)”, se arată într-o analiză CNSP.

(Citește și: ”Probleme în economia privată? Investițiile nete au scăzut anul trecut cu 5%, deși investițiile publice au avansat cu 19% în termeni nominali”)

***