La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Dezechilibrele creditării: Companiile pierd competiția pentru banii băncilor, în favoarea statului şi a populaţiei

de Adrian N Ionescu , 5.12.2019

 

Dezechilibrele politicilor guvernamentale au contaminat economia, inclusiv prin intermediul băncilor, care sunt tot mai puțin interesate să finanțeze companiile, în absența aplicării vreunui plan coerent de dezvoltare economică a ţării.

În schimb, băncile au profitat de apetitul pentru îndatorare tot mai mare al guvernelor şi al populaţiei, care sunt clienţi mai puţin riscanţi.

Ponderile din total ale creditelor noi acordate companiilor au scăzut în ultimii 12 ani. În schimb cele ale creditelor guvernamentale și pentru populație au crescut.

Modelul de creștere economică: spor cu 81% la creditele populației, scădere cu 21% la creditele companiilor

Evoluţia creditării dă semnale evidente de dezechilibru: creditele noi acordate de bănci companiilor au ajuns să fie cu 21,3% mai mici în 2019 față de 2007 (23,65 mld. lei faţă de 30,05 mld. lei).

În același timp, creditele noi acordate populației au crescut vertiginos, cu aproape 81%, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Ponderea creditelor noi pentru companii din total a scăzut considerabil din 2013 (anul certitudinii ieșirii din criză) până în prezent. În vreme ce creditele pentru populaţie au crescut chiar mai mult decât faţă de 2007, după minimele din anii crizei.

Priorităţile politice dezechilibrate au indus distorsiuni majore în economie şi societate, în ciuda beneficiilor celor 12 ani de apartenenţă a ţării la Uniunea Europeană.

Guvernele acestor ani nu au avut programe coerente de investiții publice care să stimuleze și investițiile companiilor, ci au pompat resurse în stimularea consumului.

Evoluția divergentă a creditării companiilor față de cea a populației se vede și în medile lunare: cea a creditelor noi pentru populaţie este de peste două ori mai mari decât în urmă cu 12 ani (+117%), în vreme ce fluxul mediu lunar de credite proaspete pentru companii a scăzut şi în termeni lunari (-5,5%).

Ponderea creditului guvernamental a crescut de 5 ori în 12 ani

A crescut de asemenea și ponderea creditului guvernamental în totalul activelor bancare din România, de la 6% în 2007, la 28,9% în octombrie 2019.

În schimb, ponderea creditelor pentru companii a scăzut de la 48,3% până la 33,2%.

Merită precizat faptul că în creditele pentru companii sunt incluse şi cele pentru instituţiile financiare nebancare, care dau credite tot populaţiei, în principal.

Ponderea creditelor acordate statului are toate şansele să depăşească nivelul record de anul trecut, de aproape 31%, având în vedere nevoile şi mai mari ale guvernului pe final de an 2019, ca urmare a surprizelor lăsate de executivul anterior privind restanţele de plată.

Statul se împrumută tot mai scump

Costul împrumuturilor statului a crescut pe măsură ce decechilibrele bugetare s-au dovedit a fi mult mai mari decât cele oficiale.

Rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani a crescut cu trei puncte bază, până la 4,61%, dar tendinţa este de revenire a costului peste 5%.

(Citiţi şi: „Investitorii și băncile au simțit ”mirosul sângelui”: statul se împrumută tot mai scump sub presiunea cifrelor reale ale deficitului”)

La redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat cu scadenţa în octombrie 2034 (deci peste 14 ani), Trezoreria s-a văzut nevoită să accepte o dobândă de 5,07%, pentru că subscrierile băncilor au fost mai mici ca de obicei în ultima perioadă.

După aproape 12 ani de existență a României în Uniunea Europeană, programele firave de susținere a investițiilor companiilor, ajutoarele de stat (legale dar acordate după o gândire dezordonată) și relaxarea fiscală consistentă nu au crescut capacitatea de finanțare a companiilor prin credite.

În același timp, politica de creștere a veniturilor populației a sporit cheltuielile guvernamentale și nevoia de împrumut a statului.

Costul finanțării statului a sporit nota de plată tot mai mare a dezechilibrelor rezultate din politicile guvernamentale de stimulare iresponsabilă a consumului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2019

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    8.12.2019, 11:38 pm

    1.Bancile NU si-au pierdut niciodata apetitul pentru creditarea economiei, iar prin natura si functiile lor nici nu si-l pot pierde!Inexistenta unui proiect de tara cu “obiectivul reindustrializarii” – dupa caderea economica generala Postcriza si lipsa oricarui semn al unui decolaj industrial – a condus la binecunoscuta retragerea din Romania a cca. 5 miliarde de Euro de catre banci.
    Acest lucru era firesc intr-o tara in care nu sint utilizati, banii urmau a fi plasati in zonele de dezvoltare economica si industriala.
    Restul banilor au fost alocati – cum era normal intr-o tara stagnanta economic si industrial – pentru creditarea Statului si populatiei, urmare a continuitatii modelului economic consumatorist si dupa 2010!
    Bancile nu au facut decit sa raspunda realitatilor politice, economice si sociale in care au fost puse dupa criza!
    2.Aceasta situatie nici nu avea cum sa se schimbe, cita vreme au urmat alte guvernari “consumatoriste”, iar pe de alta parte firma COOFACE Romania constata in 2017 incapacitatea antreprenoriatului roman de a trece la o faza superioara de dezvoltare – adica incapacitatea accesarii dezvoltarii industriale a tarii.
    3.In consecinta, pina cind Guvernul Orban nu va evalua si promova in economie proiectul de tara pe care i l-am propus personal, pina cind acesta nu va genera o schita program de reindustrializare a tarii cu obiective concrete si evaluare de finantare, termene si raspunderi institutionale pentru realizarea lor, bancile nu au nici un temei material-financiar de a construi la rindul lor un PROIECT DE viitoare FINANTARE industriala a Romaniei!
    4.Pina acum nimeni n-a comunicat public in Romania realizarea, propunerea de evaluare si implementare unui proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii!Acesta poate avea unele minusuri cita vreme el nu este evaluat si completat/imbunatatit si dupa viziunea de sus, guvenamentala a procesului de reindustrializare!
    Este insa de neinteles si deadreptul antinationala atitudinea P.M. Orban care in calitate de decident de baza in cazul unei astfel de (UNICE) oferte, nu vrea sa iasa din modelul analitic (pasiv) bugetar, catre un model nou economic, proactiv in care guvernul este obligat sa ORGANIZEZE dezvoltarea economica-industriala, nu doar sa se prefaca activ batind moneda pe actiuni de imagine, de natura politica, legislativa, sociala, etc. care duc Romania la falimentul inceput de trecuta guvenare.
    Proiectul de tara are ca piloni principali aducerea competitivitatii economice si institutionale de la indicele dezastruos 74, catre indicele 1 al tarilor emergente, utilizarea unor tehnici si instrumente de accelerare a dezvoltarii industriale cit si a unele actiuni si procedee utilizate in tranzitia Estica la capitalism.Modelul de persoana interesata de economie pe care trebuie sa-l urmeze Orban al PNL, este Orban al Ungariei.
    Presedintele P.N.Liberal are un avantaj imens comparativ cu vecinul maghiar Orban : proiectul de tara care este operational si sta la dispozitia colectivului guvernamental angrenat in aceasta “revolutie economica si industriala”, pe care trebuie sa o realizeze liberalii, urmind a fi sustinuti de majoritatea clasei politice si administrative din tara.

    prof. Caliman I.Eugen
    consultant independent
    – dezvoltare industriala –

Lăsați un comentariu


Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult

Stiri

Alegeri locale / Guvernul PNL schimbă și modul de alegere al președinților de Consilii Județene

Razvan Diaconu

Guvernul discută în ședința de marți un proiect de ordonanță de urgență prin care președinții de consilii județene să fie aleși de membrii instituției, nu… Mai mult

Stiri

PNL vrea să renunțe la canalizarea satelor și gândește un program mai ieftin: construcția de fose septice

Razvan Diaconu

Parlamentarii PNL s-au întâlnit luni cu  ministrului dezvoltării, Ion Ștefan (foto), iar la finalul întâlnirii deputatul Florin Roman a anunțat că potențiala modificare a programelor… Mai mult

Europa

”Alianța bateriilor”: Piața europeană va ajunge la 250 de miliarde de euro în 2025

Vladimir Ionescu

Piața europeană a bateriilor va ajunge la 250 de miliarde de euro până în 2025, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič.… Mai mult