Noile miscari populare aparute sau in diferite nivele de organizare au adus in agenda zilei multe fenomene politice, care intra cu destula intarziere in mentalul politic romanesc. Fenomenul “miscarii populare” nu este nici nou si nici inovator. Aceste miscari au existat de doua secole si in regiunea noastra, manifestandu-se in fel si chip, cu mai mult sau mai putin succes, majoritatea sfarsind prin disolutie sau acaparare de catre partidele politice, care tactic le-au ademenit, insusindu-si unele principii si mai intotdeauna au “decapitat” conducerea miscarilor prin asimilarea conducerilor in propriile lor partide. Rareori s-a intamplat si inversul, adica o miscare populara s-a metamorfozat in partid politic. De mentionat ca CDR-ul (Convenţia Democrată Română) nu a fost niciodata o miscare de acest gen! CDR a fost o alianta intre partide, cu o sustinere oarecare a societatii civile.
Fenomenul despre care doresc sa discut este chiar o miscare populara si nu niste nazbatii politicianiste din laboratoarele mefistofelice al politicienilor expirati. Ceea ce doresc unii dintre politicienii partidelor, care se vad deja in opozitie, nu este in nici un caz o miscare populara, ci doar un colac de salvare pentru perpetuarea “speciei” smecherilor politici. O organizatie la “firul ierbii” (grassroots) in contextul ei politic este o organizatie care se formeaza la nivelul comunitatii, spontan si fara “indemnuri” sau finantare orchestrata de un partid politic. O organizatie “la firul ierbii” este bazata pe voluntariatul total al membrilor ei. In majoritatea cazurilor aceste organizatii vin sa solutioneze probleme cu care comunitatea se confrunta si nu sunt rezolvate de sistemul politic central.
Cred ca ultimul exemplu al organizatiei care militeaza in India impotriva coruptiei endemice a statului si a birocratiei nationale este un bun exemplu. Aceasta miscare formata in mod spontan in jurul activistului Anna Hazare. care a inceput cu proteste regionale si s-a terminat cu un protest national de proportii si a inceput prin arestarea lui Hazare, a culminat cu o greva a foamei de 12 zile si s-a sfarsit cu un succes relativ, inca neprobat. Sunt absolut sigur ca miscarea lui Hazare, Asociatia tinerilor, va deveni foarte curand o influenta miscare de tipul despre care vorbim. Miscarea respectiva si-a gasit si sustinatori politici cu ajutorul a doua partide (ambele din opozitie). Lupta lui Hazare a fost anevoioasa si a durat 20 de ani de la primul lui ONG anti-coruptie, fondat in 2001 (BVJA – actiunea populara impotriva coruptiei) si pana la formarea unei adevarate miscari “la firul ierbii”, care a devenit un important factor in politica indiana actuala.
Bineinteles ca toti am auzit de vestita “Tea Party”, care nu are o conducere centrala si este de fapt o federatie de organizatii locale, care are astazi cam 150 de mii de militanti si mai mult de 500 de mii de sustinatori (triplu decat am mentionat intr-un articol publicat acum 10 luni si mult mai mare de cel publicat acum doua luni). In 2009 au organizat cateva sute de demonstratii pe teritoriul Statelor Unite, in 2010 numarul demonstratiilor au fost la nivelul miilor. 2011 a fost un an mai slab, dar inca nu s-a terminat. Cred ca vom asista in curand la o noua reizbucnire a activitatilor acestei miscari. Majoritatea membrilor miscarii “Tea Party” sunt membrii sau simpatizanti ai aripii conservatoare a partidului Republican din Statele Unite. Detinand opinii libertariene, membrii miscarii s-au revoltat impotriva legislatiei de relansare sustinuta de administratia Obama si militeaza impotriva risipei guvernamentale, dificitul federal si, in general, impotriva asa numitelor masuri de relansare economice, care nu prea reusesc sa relanseze economia americana.
Membrii “Tea Party” actioneaza politic incercand sa promoveze un nou “Contract pentru America”, compus din 10 puncte programatice. Fara indoiala ca membrii acestei miscari vor influenta la greu politica americana in alegerile prezidentiale din anul viitor, asa cum le-au influentat pe cele recente pentru Congresul American. Tea-Party este o miscare conservatoare de dreapta, departe de fascism si de acuzele aduse de media liberala (in majoritatea ei ) americana. Din nefericire, multe din interpretarile miscarii date Constitutiei Americane sunt pline de lacune, neluand in considerare hotararile constitutionale ale Curtii Supreme. Aceasta miscare are insa marele potential de care putine miscari au avut norocul – crestere rapida sanatoasa si de facto au acaparat zone largi ale Partidului Republican American.
Fenomenul “la firul ierbii” a generat din nefericire si fenomenul “ierbii toxice – artificiale” (Astroturfing) ceva de genul “arenei nationale” ale independentului doctor Oprescu. Adica o organizatie facuta cu “pricepere” manipulativa pentru a fi inghitita rapid, aducand voturi unui partid care o creste in pepiniera lui. Sper ca “Noua Republica” condusa de Mihail Neamtu se va dovedi o adevarata miscare “la firul ierbii”, la care am aderat cu incredere impreuna cu colectivitatea Politeia si nu va fi rapid acaparata de PD-L si “osimul” Presedintelui Basescu. De aceasta data de jos in sus – cred ca a venit vremea!
20 de răspunsuri
nu sunteti primul intelectual care face analize relativ corecte in articolelel sale dar ia optiuni personale cu totul nefericite.
Daca ati fi avut ochiul otot atat de atent la miscarile politice din RO precum este la fenomene politice de peste granita, atunci ati fi ajuns la concluzia ca speranta dvstra din finalul articolului este cu totul desarta.
Nopa Republica este portocalie si curand va vira inspre cacaniu.
In rest, numai bine si sanatate.
Din nefericire dle Gondolin – galbenul dlui Antonescu mi-a produs o galbinare irecuperabila 🙁 Cu felix dle Gondolin, cu felix?
As putea sa va raspund la chestia cu Felix, dar nu o fac. Pentru ca ar trebui sa vorbesc despre portocaliul lui Neamtu. Ceea ce ar cobora prea mult discutia, eu incercand mai sus sa vorbesc despre partide iar nu despre oameni.
Mai vorbim, sunt un cititor consecvent al dvstra… Sunt curios daca peste jumatate de an va veti recunoaste onest „ratacirea” sau veti da vina tot pe Antonescu pentru optiunile dvstra.
Dle Gondolin imi recunosc intotdeauna greselile. Daca as fi avut 100 euro/gresala as fi fost un om bogat. Din nefericire greselile sa platesc cu amaraciunea pe care o simti. Asta nu inseamna ca nu voi mai incerca 🙂
Sa speram ca ai dreptate si miscarea Noua Republica nu va fi deturnata.
sa speram 🙂 Sansele sunt bune dar cine mai face socoteli?
In ce priveste GOP, sustinatorii adevarati nu se dau pe o ceasca de ceai 🙂
Aici chiar nu sunt de acord. Habar nu aveti ce forta au reusit baietii si fetele sa accumuleze. Nu intotdeauna benefic 🙁
poate sa adere si basescu la nr dar sa o faca ca orcare dintre noii inscrisi,si as dori daca se poate cu mesaj de incurajare:)
Danahile 🙂
Nu poate sa o faca din punct de vedere legal 🙂
E „Contract from America”. E imperativ, e un mesaj, e tupeu si nu miolgeala, e un mesaj de la un popor suveran 😉
„for” a fost mai demult…
Salut Tio 🙂
Da, cred ca de la milogeala se va ajunge la revendicare!
Candva a fost”luminita de la capatul tunelului” dar s-a stins .Acuma s-a aprins ditamai farul care sunt sigur ca nu-l mai poate stinge nimeni, parerea mea.
salut ciprikus 🙂
sa speram cu totii ca nu va fi o locomotiva 🙁
Foarte corectă analiza! Şi sper şi eu ca noua mişcare să prindă cît mai multe rădăcini.
Multumesc tibi 🙂
Doamne ajuta!
http://yellowgondolin.wordpress.com/2011/10/01/nu-este-alba-ca-zapada-o-fi-lebada-neagra-sau-doar-un-avorton-politic/
sau, mai pe scurt:
Unu: qui prodest. Cui foloseşte apariţia Noii republici? Să nu mi se răspundă că României şi românilor pentru că povestea asta s-a răsuflat încă de când lupul a crezut că a mâncat-o pe Scufiţa Roşie. La prima privide (şi a doua şi a treia…) singurul beneficiar al acestei mişcări politice ar fi PDL. Care poate spera, odată cu iniţiatorii NR, să atragă o parte a electoratului liberal, iar în ipoteza intrării NR în Parlament, ar avea (încă) un aliat în vederea constituirii unei aliante de guvernare. Cum însă prevăd unele fecte perverse ale apariţiei Noii Republici ca partid, s-ar putea ca în final cei câştigaţi să fie uslaşii.
Doi: caută urma banilor. Unde duce urma banilor? Care sunt sursele de finanţare ale viitorului partid nu ştim încă. Dar ştim că marea majoritate a iniţiatorilor Noii republici sunt fie bugetari (dacă nu angajaţi direct ai statului, atunci măcar a unor instituţii bugetate de către statul român) sau a unor instituţii culturale, ONG-uri, etc susţinute mai direct sau mai disctre de către PDL. Aşa încât prezumţia de echidistanţă politică nu este decât o iluzie. Noua Republică nu av fi decât un aprtid bidon, cu o sarcina electorală precisă şi cu un destin politic, pentru următoarea legislatură, deja trasat.
Trei: cherchez la famme. Celor care ar putea presupune că voi insinua faptul că vom regăsi pe listele de candidaţi ale NR numele de Elena Băasescu, le voi spune că se înşeală. Voi ocoli subiectul. În schimb voi aminti numele unui barbat care face şi politică (atunci când nu face bani…) în cazul nostru femeie fiind doar supranumele unei foarte vechi profesii umane (evident, ma gândesc la politică!) Voi aminti numele fără de care Noua Republică nu va fi decât un avorton politic chiar dacă va avea naşi iluştrii. Voi aminti numele lui Dinu Patriciu.
Gondolin,
lucrurile se vor deslusi foarte repede. Dupa cum stiti – daca ma cititi, dl Patriciu nu este exact „my cup of tea” 🙂
Bună seara !
Acolo unde sunt prietenii mei merg și eu.Mă primiți ?
Sigur ca da! 🙂