Deputații au votat Acordul SAFE – Confederația BNS sesizează Comisia şi Parchetul European în legătură cu implementarea programului

Camera Deputaţilor a votat, miercuri, propunerea legislativă pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026.

Proiectul a fost adoptat cu 198 de voturi ”pentru”, 58 împotrivă, 14 abţineri şi unul nu votează, și urmează să plece spre Senat, forul decizioinal în acest caz.

Legea a fost aprobată după dezbateri aprinse între deputați AUR, care sunt împotriva acestui Acord, și reprezentanți ai PNL și USR.

Un atac vehement la adresa AUR a venit din partea ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, care a acuzat: „Sunteţi partidul care se plimbă prin ţară cu tricolorul şi cântând „Deşteaptă-te, române” în timp ce a votat în Parlament o lege împotriva doborârii dronelor, iar astăzi votează împotriva programelor de înzestrare a Armatei române, pentru a face faţă agresiunii pe care Rusia o face în Ucraina şi ajunge indirect în România. Astăzi, de Deşteaptă-te române, dumneavoastră aţi cântat imnul naţional al Rusiei”.

Ministrul interimar al Apărării a mai spus că la Ministerul Apărării nu a fost nici măcar o singură decizie despre SAFE care să nu fi fost făcută public.

„În al doilea rând, acest vot de astăzi este nu despre contractarea care s-a făcut, ci despre instrumentul pe care Ministerul de Finanţe îl utilizează pentru a distribui banii pe care îi primeşte de la Comisie. Şi vă dau o poveste proastă. Pentru că ştiam că sunteţi împotriva înzestrării Armatei, am pus în bugetul naţional banii pentru toate contractele din SAFE, care se vor putea desfăşura şi dacă acest proiect va pica, pentru că ne-am asigurat că aceşti bani să fie în bugetul naţional. Aşadar, nu puteţi dumneavoastră să fiţi împotriva apărării naţionale, cât putem noi să ne ocupăm la guvern, să înzestrăm armata română”, a mai spus Miruţă, de la tribuna Parlamentului.

BNS sesizează Comisia și Parchetul European – cere verificarea respectării legislației comunitare în implementarea SAFE

Confederația Blocul Naţional Sindical (BNS) au anunţat sesizarea mai multor instituţii europene, printre care Comisia Europeană, Parchetul European și Curtea Europeană de Conturi, în legătură cu implementarea programului SAFE în România.

Sindicaliştii cer ca aceste instituţii să verifice respectarea legislaţiei europene în utilizarea fondurilor destinate apărării.

Demersul nu urmăreşte blocarea sau întârzierea implementării programului SAFE, ci încearcă să asigure implementarea proiectelor de înarmare cu respectarea normelor europene, arată un comunicat al confederației.

BNS reprezintă aproximativ 300.000 de sindicaliști, reuniţi în aproximativ 930 de sindicate şi peste 30 de federaţii profesionale, inclusiv lucrători din industria de apărare şi aeronautică, precum şi din sectoare economice direct interesate de implementarea acestui program.

„Demersul BNS are ca obiectiv exclusiv protejarea interesului public şi apărarea drepturilor membrilor săi, care ar fi direct afectaţi de o implementare neconformă a programului SAFE, prin care sunt puse la dispoziţia României peste 16 miliarde de euro”, a mai transmis sursa citată.

Aspecte ce ar putea semnala nereguli

Sesizarea se bazează exclusiv pe informaţii aflate în spaţiul public ce conturează suspiciuni rezonabile privind posibile nereguli în derularea procedurilor aferente programului SAFE.

• nivelul de transparenţă în aprobarea programelor de înzestrare;

• posibila utilizare excesivă a procedurilor de negociere fără publicare prealabilă;

• consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru unele programe majore de achiziţii;

• concentrarea unei părţi semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial.

• creşteri semnificative ale preţurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care impun clarificări privind fundamentarea acestora;

• existenţa unor suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat mascat;

• necesitatea verificării conformităţii întregului proces cu prevederile Regulamentului SAFE şi ale legislaţiei europene în materia achiziţiilor publice.

Solicitările BNS trimise Comisiei

BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS şi DG Competition) şi Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF):

• Verificarea conformităţii planului de investiţii transmis de România şi a procedurilor de achiziţie cu legislaţia europeană, inclusiv analiza eventualelor elemente de ajutor de stat (cazul Şantierului Naval Mangalia) şi solicitarea documentaţiei justificative aferente fiecărei proceduri.

• Analizarea eventualelor nereguli financiare şi a posibilelor prejudicii aduse intereselor financiare ale Uniunii Europene.

• Cere Parchetului European (EPPO) verificarea transparenţei şi legalităţii procedurilor de achiziţie derulate în cadrul implementării programului SAFE, având în vedere vulnerabilităţile procedurale semnalate în spaţiul public, precum şi analizarea existenţei unor eventuale fapte care ar putea aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, în măsura în care acestea intră în competenţa EPPO.

• Curtea Europeană de Conturi a fost sesizată pentru includerea implementării programului SAFE în România în planurile de audit privind eficienţa utilizării fondurilor europene, iar Ombudsmanului European, pentru evaluarea modului în care instituţiile europene gestionează sesizările referitoare la implementarea instrumentului SAFE.

(Citește și: România a semnat ultimele două contracte SAFE pentru înzestrarea armatei: achiziția a 12 elicoptere Airbus și a 12 radare Thales)

****