Banca Națională a României (BNR) a anunțat astăzi un curs valutar pentru euro de 5,1222 lei, moneda națională continuând deprecierea în contextul crizei guvernamentale și bugetare provocate de victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale a liderului AUR George Simion.
După cum se poate vedea din graficul următor, BNR a intervenit pentru a controla deprecierea cursului, apărând leul la 5.1374 în raport cu euro, la ora 8.00, iar apoi la 5.128 cu 40 de minute înainte fixingului oficial. la ora 14:45, leul s-a apreciat la 5.113 (vezi grafic). În același timp, leul a continuat să se deprecieze astăzi și în raport cu dolarul american, la 4.537 lei, de la 4.49 lei marți și 4.39 lei vineri, înainte de alegeri.
Deprecierea cursului riscă să consemneze debutul, de o manieră mai dură, a ajustării fiscal-bugetare pe care ne-o tot cer Comisia Europeană și agențiile de rating și pe care Consiliul Fiscal și Banca Națională a României tot insistă. De altfel, BNR țintuit cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea, care, însă, a tot fost amânată de guvernanți și per total inversată anul trecut din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la un nivel de criză sau recesiune gravă: 9,3% din PIB.
România a intrat practic într-o criză clasică a piețelor emergente (Argentina, ca exemplu, care nu are însă ancore de stabilitate ca UE și NATO), în care o criză politică, cuplată cu deficite bugetar și de cont curent mari, produc o pierdere a încrederii piețelor și investitorilor și implicit ieșiri de capitaluri.
România e tratată de piețe ca un caz izolat – nu există probleme în restul țărilor central-europene
Totodată, vânzările de obligațiuni de stat și presiunea puternică la vânzare pentru o piață secundară nu extrem de lichidă au dus ratele de dobândă la titlurile de stat în lei aproape de maximele ultimilor 2 ani, cu rata suverană pe 10 ani (RO10Y) urcând la 8,55%, la maximele ultimilor 3 ani.
În același timp, ratele de dobândă pe 2 ani, 3 ani și 5 ani au urcat și ele la niveluri similare (vezi tabel fixing BNR).
De notat că țările din regiune nu consemnează o volatilitate similară pe piețele financiare, în condițiile în care contextul României este unul specific, volatilitatea fiind produsă de incertitudinea cu privire la guvernarea care trebuie să implementeze o reformă fiscală și implicit să majoreze taxe pentru corectarea deficitului de 9,3% din PIB din 2024.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat pentru CursDeGuvernare.ro că o intervenție a BNR pe piața secundară de obligațiuni a mai avut loc în perioada de pandemie, intervenția având scopul de a da stabilitate pieței.
”Vedem că, în contextul aversiunii la risc, toate componentele pieței românești s-au mișcat. Atât pe bonduri, cât și pe cursul de schimb și pe ROBOR și am văzut și bursa (scăzând). (…) BNR, când a mai intrat pe piața secundară de obligațiuni, în timpul pandemiei, a intrat pentru a da stabilitate pieței. BNR are toate informațiile și va decide dacă e cazul să intre”, a spus Codirlașu pentru CursDeGuvernare.ro.
Unde ar putea să se ducă cursul
În mod normal, BNR permite o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe. Faptul că leul a fost țintuit în raport cu euro în ultimii aproape 4 ani (vezi grafic EUR/RON) a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare, iar o ajustare „dintr-o bucată” ar însemna o depreciere cuprinsă între 8 și 10 procente pentru cursul euro/leu – asta ar echivala cu un curs de 5,4-5,5 lei/euro în final de an.
Deprecierea cel mai probabil va fi controlată de BNR și operată cu gradualitate – dovadă intervențiile din ultimele zile, când cursul a fost adus mai jos fix înainte de fixingul oficial al BNR, de unde a continuat apoi creșterea.
De notat faptul că până și guvernatorul Mugur Isărescu a spus încă în noiembrie, înainte de alegeri, că leul este supraevaluat în fața euro cu circa 5%. Isărescu pregătea de altfel terenul prin semnale cu privire la ajustarea cursului, la fel cum a făcut în luna februarie, când a făcut trimitere la o depreciere abia după alegeri. O depreciere de 5% ar duce cursul la 5,25 lei/euro.
Adrian Codîrlașu: Nu aș exclude o majorare de dobândă din partea BNR, dar e scenariul de risc
Evoluția dobânzilor și eforturile de a descuraja pozițiile short (care pariază pe depreciere) pe leu cresc șansele unei intervenții a BNR în piață, cu o intrare la cumpărare de obligațiuni pentru a detensiona situația (fiind singura entitate destul de mare să intervină), cum s-a întâmplat în perioada martie-aprilie 2020, când piața locală a înghețat.
Orice intervenție pe piața de obligațiuni ar putea însă să invite și mai multe capitaluri speculative împotriva leului, care ar putea fi descurajate de majorarea dobânzilor la ședința BNR de vinerea viitoare.
În ceea ce privește o majorare de dobânzi, Codirlașu spune că ea depinde de cum evoluează în continuare piețele în perioada următoare.
”Pe piața monetară vedem că marja de mișcare a ratei de dobândă este destul de largă – între 5,5 (la facilitatea de depozit) și 7,5 procente (la facilitatea de creditare). Aș spune că contează cum evoluează în continuare piețele, dar nu aș exclude o majorare a ratei de dobândă de către BNR. Dar este scenariul de risc – scenariul de bază este că va menține dobânzile”, a mai spus Adrian Codirlașu, președintele asociației CFA România, pentru CursDeGuvernare.ro.
Piața este cuprinsă de incertitudine – nimic nu e previzibil
Orice intervenție ține de politica BNR, iar cursul și dobânzile sunt instrumentele prin care BNR încearcă să țină piața financiară locală sub control.
Analiștii din piață comentează de altfel că evoluțiile sunt peste așteptările de dinainte de alegeri, iar deprecierea cursului se datorează faptului că BNR a intervenit cât a putut pentru a ține cursul.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
