29 octombrie, 2026

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în jos perspectiva de creștere economică pentru 2026, de la un avans real de 0,1% la o contracție de 0,4%.

Cu toate acestea, PIB-ul nominal estimat a urcat la 2.086,3 miliarde de lei, cu 30,3 miliarde de lei peste prognoza din primăvară, pe fondul revizuirii în sus a inflației.
PIB-ul nominal reflectă valoarea producției la prețurile curente, în timp ce PIB-ul real măsoară evoluția volumului producției, eliminând efectul modificării prețurilor.
Un PIB nominal mai mare înseamnă o bază de raportare mai ridicată pentru deficitul bugetar exprimat ca procent din economie.
Noii indicatori macroeconomici stau la baza rectificării bugetare care va fi realizată de Guvern.

Potrivit documentului, creșterea reală a PIB a fost revizuită de la plus 0,1% la minus 0,4%. În același timp, estimarea PIB nominal a fost majorată de la aproximativ 2.056 de miliarde de lei la 2.086,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un plus de 30,3 miliarde de lei față de prognoza anterioară.
Explicația este dată de revizuirea în sus a dinamicii prețurilor. Deflatorul PIB, indicator care reflectă evoluția prețurilor bunurilor și serviciilor incluse în producția internă, a fost majorat de la 7,2% la 8,5%. În paralel, inflația medie anuală a fost revizuită de la 7,9% la 8,4%, iar inflația estimată pentru sfârșitul anului a crescut de la 5,3% la 6,4%.

Astfel, deși economia ar urma să producă un volum real mai mic decât se estima anterior, valoarea monetară a producției interne este proiectată să fie mai mare.

Revizuirile vin într-un moment în care Ministerul Finanțelor pregătește rectificarea bugetară, ceea ce face ca noile ipoteze privind evoluția economiei să fie relevante pentru reevaluarea veniturilor bugetare, a cheltuielilor și a necesarului de finanțare.

Consumul rămâne principalul punct slab

Prognoza CNSP indică o contracție a consumului final de 1,2% în 2026, față de scăderea de 1,9% anticipată în primăvară. Consumul privat este estimat să se reducă cu 1,6%, comparativ cu minus 1,8% în varianta anterioară.

Deși noile estimări sunt ceva mai puțin pesimiste pentru consum, gospodăriile rămân sub presiune, în condițiile în care inflația medie anuală este așteptată să ajungă la 8,4%.

Consumul guvernamental ar urma să crească modest, cu 0,4%, după ce prognoza din primăvară indica o scădere de 2%. Această evoluție sugerează că ajustarea cererii interne este concentrată în principal în zona consumului privat.

Pentru buget, o dinamică slabă a consumului poate pune presiune asupra încasărilor din TVA și din alte impozite indirecte.

Inflația urcă la 8,4%, iar cursul mediu ajunge la 5,22 lei/euro

Una dintre cele mai importante revizuiri vizează prețurile. CNSP estimează acum o inflație medie anuală de 8,4% în 2026, față de 7,9% în prognoza de primăvară. Pentru sfârșitul anului, estimarea crește de la 5,3% la 6,4%.

În același timp, cursul mediu de schimb este proiectat la 5,22 lei/euro, față de 5,18 lei/euro în varianta din mai.

Revizuirea inflației indică persistența presiunilor asupra prețurilor și asupra puterii de cumpărare. Din perspectiva finanțelor publice, inflația mai ridicată poate majora valoarea nominală a unor baze de impozitare și a anumitor cheltuieli.

Un curs mediu mai ridicat poate influența, la rândul său, costurile exprimate în lei ale unor obligații în valută.

Investițiile cresc mai rapid decât se anticipa

În pofida deteriorării estimărilor privind PIB-ul și inflația, prognoza din octombrie este mai optimistă în privința investițiilor.

Formarea brută de capital fix este estimată să crească cu 8,2% în 2026, față de 4,2% în prognoza de primăvară. Construcțiile ar urma să înregistreze o creștere reală de 10,1%, comparativ cu 5,5% în estimarea anterioară.

În schimb, industria este estimată să scadă cu 3,4%, față de minus 0,3% în varianta din mai. Serviciile ar urma să se contracte cu 1,9%, după ce prognoza de primăvară indica o scădere de 0,8%.

Piața muncii se deteriorează, iar creșterea salariilor încetinește

Noua prognoză indică o scădere a numărului mediu de salariați la 5,491 milioane de persoane în 2026, față de 5,440 milioane în varianta de primăvară. Chiar dacă nivelul estimat este mai ridicat decât în prognoza anterioară, indicatorul rămâne sub cel din 2025, de 5,526 milioane.

Numărul șomerilor BIM este estimat la 540.000 de persoane, față de 512.000 în prognoza de primăvară. Rata șomajului BIM ar urma să ajungă la 6,6%, comparativ cu 6,3% în estimarea precedentă.

În privința salariilor, câștigul salarial mediu brut este estimat la 9.131 de lei pe lună, față de 9.217 lei în varianta din mai. Creșterea nominală anuală ar încetini la 4,8%, de la 5,8%, iar câștigul salarial real ar urma să scadă cu 3,3%, față de o scădere estimată anterior la 1,9%.

Deficitul de cont curent se adâncește

Prognoza din octombrie indică și o deteriorare a echilibrului extern. Deficitul de cont curent este estimat la 30,9 miliarde de euro în 2026, față de 26,8 miliarde de euro în prognoza de primăvară. Ca pondere în PIB, acesta ar urma să ajungă la 7,7%, comparativ cu 6,7% în estimarea precedentă.

Deficitul comercial FOB-CIF este proiectat la 33,4 miliarde de euro, față de 31,7 miliarde de euro în varianta din mai.

Exporturile de bunuri sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, în timp ce importurile ar urma să ajungă la 133,8 miliarde de euro. Importurile ar crește cu 3,4%, iar exporturile cu 3,9%, potrivit estimărilor CNSP.

(Citește și: ”Ministerele au cerut 60 mld. lei la rectificare – Ministrul Nazare: „În adâncul sufletului, toți ordonatorii știu că suma e exagerată“”)

***



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: