Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi o hotărâre importantă în cauza Lin II, prin care a stabilit că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României cu privire la prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în materia fraudei grave, ceea ce aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Decizia continuă linia trasată în cauza Lin I și are efecte semnificative asupra dosarelor penale aflate încă pe rol, conform News.ro.
Potrivit CJUE, instanțele naționale trebuie să lase neaplicată soluția stabilită de ÎCCJ în 2022 privind legea penală mai favorabilă, atunci când aceasta ar putea conduce la imposibilitatea sancționării unor fapte grave de fraudă.
Curtea europeană a subliniat că aplicarea acelui standard național poate crește considerabil riscul ca anumite fapte de corupție și evaziune să rămână nepedepsite, mai ales în condițiile în care, pentru o perioadă de aproape patru ani, nu au existat cauze de întrerupere a prescripției.
”În urma Hotărârii Lin, ÎCCJ a statuat însă, în anul 2024, că instanțele române nu pot lăsa neaplicată decizia sa din anul 2022 fără a aduce atingere principiilor legalității în materie penală și interdicției lex tertia. În Hotărârea Lin II pronunțată astăzi, Curtea constată în esență că această abordare a ÎCCJ nu este conformă cu dreptul Uniunii”, se mai precizează în comunicatul transmis marți de CJUE.
De notat că CJUE a fost solicitată să reglementeze problematica prescripției din România în urma unei sesizări a Parchetului Curții de Apel Oradea într-un dosar de evaziune fiscală. Trimis în judecată, un om de afaceri, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape 100.000 de euro, a scăpat de acuzații pe motiv că a intervenit prescripția. Procurorii au contestat decizia Curții de Apel Oradea, considerând că instanța încetase în mod greșit procesul penal, fără a ține seama de hotărârea CJUE din 2023.
Astfel, în ciuda faptului că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reglementat problematica prescripției în România încă din anul 2023, în această cauză cunoscută public „Lin”, în România mii de dosare penale s-au închis începând cu 2022 ca urmare a prescripției.
Subiectul a pus în conflict, de mai mulți ani, sistemul judiciar din România cu cel european
Curtea Europeană de Justiție explică în comunicatul transmis marți, după pronunțarea deciziei, că abordarea problematicii prescripției în România a fost una greșită, în ciuda reglementărilor europene din 2023.
„Hotărârea Lin din 24 iulie 2023 se referea la mai mulți cetățeni români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnarea lor susținând că, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă. Acești cetățeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curții Constituționale a României pronunțate în anii 2018 și 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziție națională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen”, se arată în comunicatul CJUE.
Condamnații români și-au întemeiat contestațiile pe o decizie din anul 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România (ÎCCJ) prin care s-a statuat că această inexistență a unor cauze de întrerupere a prescripției se aplica și infracțiunilor săvârșite între anul 2014 (momentul adoptării dispoziției neconstituționale) și anul 2018 (data adoptării primei decizii a Curții Constituționale), în temeiul principiului aplicării retroactive a lex mitior.
În 2023, CJUE i s-a solicitat în esență să se pronunțe cu privire la conformitatea acestor diferite decizii pronunțate de instanțe române cu dreptul Uniunii, în special cu dispozițiile care urmăresc combaterea eficientă a fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.
CJUE: Orice fraudă peste 50.000 euro este considerată fraudă gravă
CJUE a clarificat și o chestiune esențială privind delimitarea fraudei grave. În lipsa unui prag stabilit de dreptul intern, orice fraudă cu o valoare totală de peste 50.000 de euro intră, în principiu, în această categorie. Astfel, hotărârea vizează în mod direct dosarele în care prejudiciul depășeşte acest prag și în care riscul de impunitate este apreciat ca fiind sistemic.
Curtea a precizat, de asemenea, că o hotărâre aflată încă în recurs în casaţie nu are, în principiu, autoritate de lucru judecat în sensul că ar împiedica aplicarea dreptului Uniunii. Cu alte cuvinte, dacă o cauză nu este definitiv închisă, instanţa naţională trebuie să ţină seama de interpretarea obligatorie oferită de CJUE, chiar dacă aceasta contrazice o soluţie anterioară a instanţei supreme române.
Un alt punct important din hotărârea de la Luxemburg privește principiul legalității penale. CJUE a arătat că obligarea instanțelor naționale să nu aplice decizia ÎCCJ din 2022 nu încalcă acest principiu, întrucât măsura este previzibilă în cadrul ordinii juridice europene și derivă din obligația statelor membre de a asigura protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii.
Prejudiciul din dosarele prescrise s-ar ridica la aprox. 200 mil. €.
Reacţia ÎCCJ
În aceeași zi, Înalta Curte de Casație și Justiţie (ICCJ) condusă de Lia Savonea a reacționat printr-un set de precizări în care își apără raționamentul juridic. Instanța supremă afirmă că rolul său nu este de a opune dreptul Uniunii altor standarde europene, ci de a asigura o aplicare loială, previzibilă și coerentă a normelor juridice.
ÎCCJ susține că soluția sa din 2022 nu a urmărit să ignore dreptul european, ci să aplice dreptul Uniunii prin prisma garanțiilor oferite de Carta drepturilor fundamentale și prin raportare la nivelul de protecţie consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Din această perspectivă, instanța supremă consideră că standardele europene nu trebuie văzute ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent.
Curtea Supremă mai arată că valorificarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă o componentă normală a interpretării juridice europene și nu o abatere de la aceasta. În viziunea ÎCCJ, dreptul european funcționează ca un ansamblu în care dialogul dintre CJUE și CEDO este complementar, iar aplicarea normelor trebuie făcută cu echilibru, responsabilitate și respect pentru drepturile fundamentale.
Efectele hotărârii
Hotărârea CJUE poate avea consecinţe importante pentru cauzele penale aflate pe rol, în special pentru acele dosare de fraudă gravă în care s-a ridicat problema prescripţiei. Pentru procesele care nu sunt definitiv închise, instanţele române vor trebui să aplice interpretarea oferită de CJUE, chiar dacă aceasta contrazice soluţia internă anterioară.
Pentru cauzele deja finalizate definitiv, situaţia este mai limitată, deoarece dreptul Uniunii nu impune automat redeschiderea tuturor proceselor închise. Totuşi, acolo unde hotărârea nu are încă autoritate de lucru judecat în sens complet, decizia CJUE poate schimba cursul procesului.
Începând cu anul 2022, mii de dosare penale s-au închis ca urmare a aplicării deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția și interpretarea legii penale mai favorabilă. Multe dintre ele dosare sonore de corupție. Într-un răspuns pentru Europa Liberă comunicat la începutul acestui an, Direcția Națională Anticorupție (DNA) preciza că valoarea totală a prejudiciilor din aceste dosare este de: 896.312.705 de lei.
În același timp, potrivit portalului de jurisprudență Rejust, din 2022 și până în 2025 s-au înregistrat 10.579 de soluții de încetare a procesului penal, prescripția faptelor fiind invocată în 7.124 de dosare.
Nicușor Dan: Decizia CJUE privind prescripția este obligatorie și va fi respectată în România; Parlamentul poartă principala responsabilitate pentru situația creată
Președintele Nicușor Dan a declarat joi că decizia CJUE privind prescripția răspunderii penale este obligatorie și va fi respectată în România, apreciind că principala responsabilitate pentru situația juridică apărută revine Parlamentului, care nu a modificat legislația după o decizie a Curții Constituționale.
Întrebat dacă în România trebuie să prevaleze dreptul european sau interpretările președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, șeful statului a afirmat că problema își are originea într-o omisiune legislativă.
„Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie CCR care trebuia urmată într-un termen constituțional de 45 de zile. Trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a explicat că, în lipsa unei intervenții legislative, Înalta Curte a fost nevoită să interpreteze normele existente, însă această interpretare a fost ulterior infirmată de CJUE.
„ÎCCJ a fost chemată, în acest vid de normare, să interpreteze (…) situația pe care Parlamentul ar fi trebuit să o reglementeze. A interpretat într-un sens (…). Interpretarea a fost infirmată de CJUE. Înseamnă că a interpretat eronat”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a subliniat că hotărârea instanței europene este obligatorie pentru autoritățile române.
„Deciziile CJUE sunt obligatorii, vor fi respectate în România”, a afirmat președintele.
Întrebat cum poate garanta respectarea principiului supremației dreptului european, el a arătat că, după pronunțarea explicită a CJUE asupra acestei spețe, nu mai există ambiguități.
„În urma sesizării CJUE, CJUE s-a pronunțat expres pe această situație și decizia expresă acum a CJUE este obligatorie și ea va fi respectată”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a respins și ipoteza potrivit căreia hotărârea CJUE ar putea determina suspendarea fondurilor europene pentru România.
„Nu, deloc. Nu se pune această problemă”, a răspuns el, întrebat dacă există un astfel de risc.
(Citește și: Decizie istorică a CJUE care vizează România: Instanțele naționale sunt obligate să lase neaplicate deciziile CCR privind prescrierea)
(Citește și: Confuzie: Parchetul General întreabă Curtea Supremă cum trebuie să aplice instanțele decizia CJUE privind prescripția)
(Citește și: Decizia CJUE privind prescripția crează confuzie în sistemul judiciar românesc)
***
Urmărește-ne pe Google News
