UPDATE: Comunicatul CCR despre decizia referitoare la instituirea stării de alertă prin OUG
1. Cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 lit.f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale.
În motivarea soluției pronunțate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, astfel că, respectând cadrul constituțional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului.
****
Știrea inițială:
CCR a decis miercuri că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, ce reglementează starea de alertă, este constituțională, dar nu poate să restrângă drepturi și libertăți ale cetățenilor.
Adoptarea reglementărilor ce restrâng drepturi și libertăți civile este competență exclusivă a Parlamentului și trebuie făcute doar prin lege, conform CCR.
Reamintim că Executivul a trimis la Parlament un proiect de lege pentru instituirea stării de alertă, documentul urmând a fi votat miercuri și de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. Opoziția a adus numeroase modificări proiectului elaborat de Cabinetul Ludovic Orban:
- au eliminat competența Guvernului de a demite manageri de spitale și instituții
- un alt amendament permite deschiderea teraselor imediat după ridicarea stării de urgență
CCR a fost sesizată de Avocatul Poporului, care susținea exact explicația Curții, aceea că restrângerea de drepturi și libertăți fundamentale se poate face doar prin lege, nu prin ordonanță de urgență.
Delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, mai argumenta Avocatul Poporului.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută că starea de urgență nu va mai fi prelungită în România, urmând ca, din 15 mai, să fie instituită starea de alertă.
