Datoria guvernamentală pe termen scurt a României, adică cea care trebuie rambursată în termen de 12 luni sau mai puțin, a ajuns la final de august la o pondere de 23,1% din totalul datoriei ”domestice” (datorie internă în lei și euro), de la 19,7% în februarie, arată cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe.
Fenomenul de creștere alertă a datoriei pe termen scurt este explicat de incertitudinea fiscală, guvernamentală și electorală de după anularea alegerilor prezidențiale în final de 2024. Această incertitudine a obligat Guvernul României să se finanțeze preponderent prin titluri de stat pe termen scurt între noiembrie 2024 și iunie 2025, în condițiile în care, în perioade cu astfel de incertitudini mari și lipsă de claritate asupra perspectivelor economice, ideal pentru un cumpărător de titluri de stat este ca scadența să fie pe termen scurt.
Notă: Ministerul Finanțelor își face ponderile raportat la datoria din final de august 2025. Date mai noi ale Finanțelor arată că această datorie ”domestică”, la 12 decembrie 2025, se ridica la 524,09 miliarde de lei, împărțită în felul următor: (1) 477,87 miliarde, datorie emisă în lei; (2) 46,22 miliarde, datorie emisă în euro.
Doar 5,6% din datoria ”domestică” a României are o maturitate de >10 ani
În plus, adăugând datoria locală (lei+euro) pe termen mediu – cea care este scadentă în 2027 și 2028, adică într-o perioadă mai mare de 12 luni, dar mai mică de 48 de luni – rezultă că 48% din datoria internă în lei și euro a României va ajunge la scadență în termen de 3 ani.
De notat totuși că, în timp ce titlurile de stat emise pe piața locală au o maturitate medie rămasă până la scadență de 4,1 ani (la nivelul lunii august), sub limita minimă trecută în Strategia guvernamentală de administrare a datoriei publice, maturitatea medie pe euroobligațiuni este mult mai lungă, cu 8,7 ani rămași până la rambursarea titlurilor aflate în plată.
Cu toate acestea, în 2026, ca exemplu, vor ajunge la scadență titluri de stat în valoare de 156,9 miliarde de lei, conform cifrelor la august ale Ministerului de Finanțe. Asta înseamnă că ea trebuie refinanțată. Mai departe, asta obligă Guvernul României să scadă deficitul bugetar de la cele mai ridicate nivele din Europa (peste 8% din PIB pentru 2 ani consecutiv) și dobânzile suverane la care ne împrumutăm, care pe termen lung (10 ani) rămân pe locul secund la nivel european.
România este întrecută (lucru de dată recentă) doar de către Ungaria (vezi tabel dobânzi suverane comparative mai jos, tabel valabil la data de 22.12.2025).
Guvernul e obligat să scadă deficitul și dobânzile ca să reducă costurile pe termen lung cu refinanțarea datoriei – În 2026 vom da, deja, doar pe plata dobânzilor aferente datoriei, aprox. 11 mld. euro
Acesta este cel mai ridicat nivel al datoriei pe termen scurt (<1 an) cel puțin din august 2023 încoace, iar comparativ cu finalul lui 2023, creșterea este una relativ abruptă, de la o pondere de 16,5% în total datorie în lei. Ea este explicată de intrarea sub termenul de 12 luni a unor plăți semnificative în contul rambursării datoriei și de creșterea finanțărilor pe termen scurt în final de 2024.
În 2025, cheltuielile cu dobânzile ale României s-au ridicat per total la aproximativ 10 miliarde de euro, aproximativ 2,6% din PIB, în timp ce în 2026 cheltuielile cu dobânzile vor crește la circa 11-12 miliarde de euro – cu posibilă scădere dacă dobânzile coboară pe parcursul anului, în ritm cu deficitul bugetar. În 2026, deficitul bugetar ar trebui să se cifreze la 6,4% din PIB, în timp ce în final de deceniu doar cheltuiala cu dobânzile vor ține bugetul pe deficit.
Doar cheltuielile cu dobânzile vor ține bugetul în deficit în final de deceniu. Evoluția datoriei reclamă o atenție sporită la riscul de refinanțare
Analiștii consultați anterior de CursDeGuvernare.ro subliniau că majorarea ponderii datoriei pe termen scurt nu reprezintă neapărat un semnal de alarmă, iar odată cu aducerea deficitului pe o traiectorie de scădere și posibil grație temperării inflației, Finanțele vor începe să lungească profilul maturităților la datoria publică.
Acest lucru a început să se întâmple din vară încoace, Ministerul reluând licitațiile de obligațiuni pe termen lung. Dar asta nu schimbă profilul rambursărilor de datorie, care este extrem de aglomerat pentru următorii 3 ani.
„Datoria în lei este finanțabilă – un stat nu dă default la datoria în propria monedă. De ce? Pentru că o remite ca să-și plătească datoriile. Unde dă un stat default: pe datoria în altă monedă, nu în cea care o poate emite, deci în valută. De asta nu văd nimic îngrijorător că (>20% din) cea în lei este pe termen scurt. Dacă era cea în valută, da, era o problemă”, a precizat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, pentru CursDeGuvernare.ro în luna mai.
Trezoreria de stat nu a respectat indicatorii de risc din Strategia de administrare a datoriei – 4 indicatori cheie sunt sub limita minimă, printre ei și maturitatea medie rămasă a datoriei în lei
În noua strategie de administrare a datoriei publice 2025-2027, Ministerul Finanțelor face o trecere în revistă a evoluției indicatorilor de risc pe parcursul anului 2024 și în primele 7 luni din anul 2025.
Potrivit MFP, indicatorii de risc s-au încadrat în țintele indicative stabilite conform strategiei 2024 – 2026, cu excepția indicatorilor:
- Maturitatea medie rămasă pentru total datorie,
- Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani),
- Maturitatea medie rămasă a datoriei în lei, și
- Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda națională (ani).
”Aceștia se situează sub limita minimă, având în vedere apetitul investitorilor pentru maturități mai scurte din prima parte a anului pentru datoria emisă pe piață internă, în contextul incertitudinilor generate de alegerile prezidențiale și a celor privind angajamentul autorităților de implementare a măsurilor de consolidare fiscal-bugetară”, conform strategie de administrare a datoriei 2025-2027.
(Citește și: ”Datoria României: 1.084 mld. lei, la nivelul lunii august – Cum e structurată și cine o deține”)
(Citește și: ”Riscuri ”fără precedent” privind creșterea datoriei publice – Strategia de administrare reclamă ”o monitorizare și administrare continuă” – Cât de tare ar lovi un șoc valutar”)
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
***
Urmărește-ne pe Google News
