Datoria publică a României a crescut în august la 1.084 miliarde de lei, de la 1.070 miliarde în luna iulie, conform celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca pondere în PIB, datoria a ajuns la 59,7% din PIB în august, aproape de pragul maxim de 60% stipulat în Tratatul de la Maastricht al UE drept condiție pentru aderarea la zona euro.
Conform legii responsabiității fiscal-bugetare, atingerea acestui prag are implicații privind politica fiscal-bugetară.
În iulie, datoria publică a fost echivalentul 58,9% din Produsul Intern Brut (PIB), în creștere accelerată de la 54,8% din PIB în final de 2024, respectiv 48,9% în final de 2023 și 35% din PIB în 2019.
De notat că această creștere accelerată a datoriei a produs avertismente privind o criză a datoriei suverane. În opinia sa recentă cu privire la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, Consiliul Fiscal a punctat că România nu poate continua an de an cu deficite bugetare de 9% din PIB și că ”în lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave”.
Cine deține datoria României
Datoria României este deținută în proporție de jumătate de investitori din România, conform datelor Ministerului de Finanțe.
Datoria publică a României, calculată în conformitate cu metodologia UE (Maastricht Debt), este segmentată în felul următor:
- Datorie în valută cu pondere de 54,3% din total, cu o valoare nominală de 588,8 mld. lei. Din aceasta, 476,2 mld. lei e datorie în euro, iar 110,58 mld. lei este datorie în dolari. Față de luna aprilie, avem un câștig de aproape 1 punct procentual pentru datoria în valută în detrimentul celei în lei.
- Datoria în monedă națională este de 45,7% din total (vs. 46,5% în aprilie), cu o valoare nominală de 495,4 mld. lei, cu aprox. 24 mld. lei mai mult față de luna aprilie.
1, Datoria în valută = 588,8 mld. echivalent lei
Aceasta este deținută în principal de investitori instituționali străini, printre care bănci internaționale, fonduri de pensii și asigurări, dar și de fonduri speculative. O bună parte din acești investitori sunt obligați de reglementări să investească exclusiv în titluri cu rating ”recomandat investițiilor”.
Aici vorbim în mare parte despre eurobonduri, cu valoare totală de aproximativ 430,9 mld. echivalent lei, titluri emise de Ministerul Finanțelor pe piețele externe (pentru a finanța deficitul bugetar, plata eurobondurilor din trecut care ajung la scadență sau pentru a consolida bufferul de valută de la MF) și cumpărate de investitori mari de pe piața financiară internațională.
Aici se contabilizează și creditele în euro luate de pe piața internă de la băncile românești. De asemenea, în euro sunt și mare parte din finanțările de la instituții financiare internaționale precum BERD sau finanțări precum cele de pe componenta de împrumut a PNRR.
Notă: Din totalul datoriei publice, titlurile de stat reprezintă 885,96 mld. lei, iar 175,48 mld. lei reprezintă ”împrumuturi”, adică datorie de dezvoltare în condiții avantajoase, pe termen lung sau plasamente private.
2, Datoria în monedă națională = 495,4 mld. lei
Datoria internă este deținută în mare parte de investitori instituționali de pe piața locală, adică de cei care au reședința sau sunt înregistrați în România.
Cea mai mare parte reprezintă titluri de stat (certificate de trezorerie + obligațiuni de stat), iar cel mai mare deținător de datorie internă este sistemul bancar, format din puțin peste 30 de bănci active pe piața din România.
Sistemul bancar deținea în august undeva la 44,1% din datoria în lei, respectiv 189,2 mld. lei, un plus de 20 de miliarde față de aprilie. În același timp, fondurile private de pensii (Pilon II și III – adică active ale populației) dețineau 25,5%, adică 109,56 mld. lei (plus 8,5 mld. față de aprilie), în timp ce investitorii rezidenți, adică clienți ai băncilor (companii, firme de asigurări etc.) dețineau 36,8%, aproximativ 157,9 mld. lei, cu un plus de aproape 11 mld. față de aprilie.
Totodată, investitorii nerezidenți, adică investitori străini dar cu expunere pe titluri de stat în lei, dețineau 19,1% din totalul datoriei în lei emisă pe piața internă – 81,97 mld. lei, cu un plus de doar 1,7 mld. lei față de aprilie, când expunerea nominală a străinilor pe România era de 80,3 mld. lei.
Datoria publică deținută de populație – 66,4 mld. lei
În ceea ce privește datoria publică deținută de populație, interesul major manifestat în ultimii ani de gospodării și nivelul ridicat al dobânzilor comparativ cu cele oferite de bănci la depozite au făcut ca datoria plătibilă populației să ajungă la o cifră record, de 66,4 mld. Lei în august 2025, în creștere cu aproape 5 mld. din aprilie.
Pe întreg anul 2025, scadențele în contul titlurilor deținute de populație se ridică undeva la 24-25 mld. lei, în timp ce sumele atrase de Guvern de la investitorii persoane fizice prin programele Fidelis și Tezaur se vor fi ridicat la final de an la peste 45 mld. lei – asta înseamnă un plus net în 2025 la deținerea de datorie publică a gospodăriilor populației de peste 20 mld lei.
La august, raportat la decembrie 2024, datoria publică deținută de populație a crescut, la nivel net, cu 17 mld. lei.
Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie.
Notă: Titlurile românești sunt incluse în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays, prin care investitorii internaționali iau expunere și pe România. Ca exemplu, la sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4,35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024. În același timp, Ministerul Finanțelor încearcă să atragă investitori japonezi, emițând în 2024 (și anul viitor, în 2026) titluri în yeni pe piața de la Tokyo, pentru a fi atrași ulterior și pe piața de datorie în lei de la București.
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
***
Urmărește-ne pe Google News
