Șomajul lunii iulie a scăzut cu 0,4 pp, comparativ cu iunie, conform datelor publicate marți de către INS. Partea interesantă a comunicării INS este că această reducere are loc de la o rată de 6,8% în iunie, după revizuirea datelor, care indică o deteriorare a pieței muncii mai gravă decât estimările inițiale.
Până la revizuirea de acum, atât în aprilie, cât și în iunie, rata, ajustată sezonier era de 6,3%, ceea ce înseamnă o rectificare cu 0,5 pp, echivalentul, peste 43.000 persoane.
O astfel de rată și un număr de aproximativ 560.381 de șomeri în aprilie, n-au mai fost înregistrate de România din 2016, când trendul era descendent.
Pentru comparație, rata din iunie este mai mare decât vârful din pandemie, iunie 2020, când s-a situat la 6,7%:
Trendul ascendent al șomajului apărut la finalul anului 2024 reflectă încetinirea în continuare a economiei și reducerea cererii de forță de muncă, cu restructurări semnificative în industrie.
România nu este singura țară cu revizuire a șomajului din iunie, dar consemnează una dintre cela mai importante rectificări.
Rata a fost revizuită în sens descendent cu peste 0,1 puncte procentuale (pp) pentru Lituania (cu 0,7 pp).
Corectare în creștere au făcut Cipru (cu 0,8 pp), Bulgaria și România (cu câte 0,5 pp fiecare), precum și Estonia, Letonia și Polonia (cu câte 0,3 pp fiecare).
Pe contrasens cu evoluția europeană
Avansul a făcut ca România să treacă peste media europeană, inversare ce s-a produs în toamna anului trecut, pentru ca în iunie, ecartul să ajungă la 0,7 pp diferență – 6,8% vs. 6,1%.
Faptul că România a ajuns la 6,8% într-un moment în care UE stagna de mai multe luni la 6,0 – 6,1%, arată că evoluția din România nu este doar o mișcare generată de un ciclu european slab, ci o subperformanță a pieței muncii românești.
În 2016, România avea o rată cu aproape trei puncte procentuale sub UE. În perioada 2017 – 2021, decalajul a rămas favorabil României, chiar dacă s-a redus. După 2022, diferența s-a comprimat constant, iar în 2025 – 2026 România a trecut ușor de nivelul mediei UE.
Comparația cu statele din regiune scoate în evidență probleme economice ale României – cu 6,8%, țara avea o rată aproape dublă față de Bulgaria și se afla într-o poziție mult mai slabă decât aproape toate economiile comparabile din Europa Centrală și de Est.
Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Croația și Ungaria stau mult mai bine decât România.
Situația mai bună a Bulgariei nu provine din baza de raportare favorabilă, dovadă fiind faptul că țara vecină are și o rată de ocupare a populației 20 – 64 ani mai ridicată decât România: 77,0% vs 69,0%, conform datelor din aprilie.
Marea problemă – tinerii, cu rată de șomaj dublă față de media UE
Datele pe sexe indică o deteriorare mai puternică și în cazul femeilor: în iulie, rata era 6,7% la femei și 6,2% la bărbați, față de 6,3% și, respectiv, 5,9% la nivelul UE.
Cel mai problematic element structural nu este însă șomajul total, ci cel din rândul tinerilor, care a ajuns la 30,8% în categoria de vârstă 15 – 24 de ani, adică aproximativ 147.000 de șomeri sub 25 de ani.
Reamintim că o persoană este considerată șomeră dacă, în săptămâna de referință a anchetei:
- Era disponibilă să înceapă o activitate plătită sau pe cont propriu în cel mult două săptămâni.
- Nu a lucrat – nu avea un job remunerat și nu desfășura activitate independentă.
- A căutat activ un loc de muncă în ultimele patru săptămâni.
Rata este aproape dublă față de media europeană, aflată la în datele trimestriale cele mai recente disponibile; comparativ, media UE este 15,1%. Cu alte cuvinte, rata României tineri este puțin peste dublul mediei UE.
Combinat cu datele tinerilor NEET (tot una dintre cele mai ridicate rate – peste 19%), șomajul arată cât de dificilă este intrarea tinerilor pe piața muncii, o problemă de o amploare fără echivalent în UE, în acest moment.
Spre deosebire de România, șomajul tinerilor bulgari era în iunie de 13,6%, ceea ce arată o tranziție pe piața muncii mult mai ușoară și lină decât în cazul tinerilor români.
(Citește și: Cine să facă PIB, cine să plătească taxe: Peste 185.000 de locuri de muncă pierdute din decembrie 2024 încoace – Schimbări structurale importante – Industria prelucrătoare pierde definitiv zeci de mii de job-uri)
****
Urmărește-ne pe Google News
