Banca Națională a României (BNR) a anunțat astăzi un curs valutar pentru euro de 5,1165 lei, ușor sub nivelul de 5,1222 lei anunțat joi, semn că presiunea pe deprecierea monedei naționale s-a domolit, cel puțin la intrarea în weekend, după consumarea parțială a șocului victoriei detașate în primul tur al prezidențialor a liderului AUR George Simion și demisia ce a urmat a premierului.
Criza guvernamentală și contextul fiscal-bugetar complicat a împins România într-o criză clasică de piețe emergente, iar BNR a intervenit în ultimele zile pentru a controla deprecierea cursului, apărând leul în mai multe rânduri. Prin contrast, leul a continuat să se deprecieze astăzi și în raport cu dolarul american, la 4.549 lei, de la 4.537 lei joi și 4.39 lei vineri, înainte de alegeri.
Obiectivul BNR
BNR a confirmat joi pentru Bloomberg că a intervenit pe piața valutară pentru a ajuta la gestionarea unei creșteri semnificative a ieșirilor de capital, care a pus presiune pe leu și a dus la o creștere a dobânzilor de pe piața monetară.
BNR care are o politică de flotare controlată a monedei naționale, încearcă să găsească „un optim între moneda națională și ratele de pe piața monetară”, a declarat Suciu, conform Bloomberg.
„Există o mulțime de elemente imprevizibile pentru a putea vorbi acum despre care va fi un interval optim pentru leu, dar ceea ce facem este să încercăm să găsim un echilibru care să reflecte situația economică actuală și riscurile politice”, a precizat el.
Suciu a afirmat că banca centrală are suficiente rezerve valutare pentru a gestiona moneda și nu a folosit alte instrumente, cum ar fi liniile de swap existente cu Banca Centrală Europeană. BNR avea rezerve de 62 mld. euro pe 30 aprilie.
Totodată, Frantisek Taborsky, strateg de investiții Londra la ING Group, a comentat pentru Bloomberg că încă ”există spațiu pentru creșterea cursului EUR/RON”.
Presiune continuă la vânzare pe obligațiunile de stat – scadențele mai scurte, cele mai lichide, epicentrul vânzărilor
Inclusiv cotațiile de pe piața monetară (ROBOR) și dobânzile pe termen lung la obligațiunile de stat ale României s-au mai calmat, semn că o parte din șoc s-a consumat. Cea mai mare presiune pare să se resimtă pe obligațiunile pe 2 ani, 3 ani și 5 ani, care și la fixingul BNR și în piața secundară sunt cotate la niveluri astronomice ale dobânzii, mult superioare celor pe termen lung.
Obligațiunile pe 2 (RO2Y) și 3 ani (RO3Y) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacționate istoric) de pe curba randamentelor la obligațiunile în lei, iar forma inversată a curbei randamentelor indică spre presiune continuă la vânzare, cu o umflare semnificativă pe scadențele scurte și medii.
În cazul RO2Y, rata de dobândă a ajuns la ora 13:15 la 8,86%, aproape de a bate maximul de 9,1% din octombrie 2022, în timp ce RO3Y era la 8,84%, într-o situație similară cu dobânzile pe 2 ani.
Comparativ, dobânda la obligațiunile pe 10 ani a scăzut ușor, la 8,43%.
Creșterea dobânzilor suverane e una din cele mai mari și mai rapide din istoria recentă a României – peste 100 de puncte de bază sau 1% în doar o săptămână pe toate maturitățile, cu o creștere și mai mare pe scadențele scurte și medii. O evoluție similară găsim doar în perioada de inflație galopantă din 2022 sau în perioada de criză financiară din 2009-2010, când România era într-o criză de finanțare.
Criza actuală a produs un val masiv de ieșiri de capitaluri din pozițiile pe obligațiuni și implicit o explozie a costurilor de finanțare: scadențele scurte au ajuns la maximele ultimilor 3 ani, în timp ce rata pe 10 ani (RO10Y) a sărit în această săptămână (joi), la 8,6%, de la 7,5% cât era pe 4 mai, în vinerea înainte de alegeri.
Calmare a ROBOR
ROBOR la 3 luni a crescut la 7,31% de la 7,25% joi, dar saltul a fost semnificativ mai mic comparativ cu cel din ziua precedentă, când ROBOR la 3 luni a crescut de la 6,47%.
Creșterea este explicată de contextul mai tensionat al lichidității din piață, respectiv de faptul că BNR a retras bani din piață pentru a apăra cursul, adică pentru a nu invita speculații suplimentare pe curs – pozițiile short devin mai costisitoare și în același timp se crește atractivitatea pozițiilor în lei.
Cel mai probabil, judecând după faptul că dobânzile la finanțările pe 1 zi (T/N) sunt încă sub rata de dobândă a facilității de creditare (de urgență) a BNR (7,5%), lichiditatea din piață rămâne ușor excedentară.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Cursul își menține scăderea – 5,122 lei pentru un euro și 4,537 lei pentru un dolar – România e tratată de piețe ca un caz izolat”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
