Criza politică pornită de PSD, ce s-a transformat într-o criză guvernamentală, continuă să aibă efecte negative asupra cursului valutar și practic să lovească în încrederea gospodăriilor și companiilor în moneda națională.
După ce adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan a împins decisiv cursul valutar oficial al leului în raport cu euro peste pragul de 5,2 lei, marți, cursul euro/leu a fost cotat miercuri, la fixing-ul de la ora 13:00 de Banca Națională a României (BNR), la 5.2688 lei, un nou maxim istoric.
ROBOR încă nu crește, semn că băncile sunt încă într-o poziție de lichiditate abundentă – Radu Crăciun: Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea
Amintim că presiunile de depreciere pe curs s-au intensificat în contextul crizei politice. Joia precedentă, înainte de mini-vacanța de 1 mai, euro atinsese un maxim istoric la fixingul BNR de 5.1417, iar precedentul fusese 5.1222 lei/euro, stabilit în 8 mai 2025, între cele două tururi de alegeri prezidențiale repetate.
BNR pare totuși să fi intervenit sporadic în piață, în ultimele zile, pentru a curma din volatilitatea cursului euro/leu.
În același timp, Radu Crăciun, vicepreședinte la Asociația Administratorilor Independenți, explică că înainte ca cursul de schimb euro/leu să înregistreze o depreciere masivă, Banca Națională a României (BNR) va lua măsuri de drenare a lichidității de pe piața monetară, ceea ce va împinge dobânzile interbancare în sus.
Acesta explică că creșterea dobânzilor la lei ar fi contramăsura BNR la o depreciere substanțială a cursului, aceasta fiind modalitatea prin care BNR ar apăra valoarea leului.
”Înainte să avem un curs la 6 lei (…), în astfel de condiții, BNR va lua măsuri de drenarea a lichidității de pe piața monetară, ceea ce va împinge dobânzile interbancare în sus. Deci contramasura la o depreciere substanțială va fi o creștere generalizată a dobânzilor în lei. (…) Deci vestea bună este că, în condiții politice vitrege, deprecierea, chiar dacă se va produce, nu va fi atât de catastrofală pe cât se înghesuie mulți să o prognozeze. Vestea proastă este că ea va veni la pachet cu o creștere generalizată a dobânzilor, ceea ce va scumpi toate creditele: pentru stat, companii și populație. Ar fi echivalentul unei recesiuni certe pentru a nu aluneca în hiperInflație. Între recesiune și hiperinflație cred că BNR va alege recesiunea. Până la urmă ăsta îi e mandatul”, explică Radu Crăciun într-o postare pe Facebook.
De notat totuși că ROBOR la 3 luni nu a înregistrat până acum o creștere, ci chiar o scădere la 5,86%, joia trecută, de la 5,87% în ultimele săptămâni, ceea ce arată că băncile comerciale au în continuare exces de lichiditate.
Amintim și faptul că cursul leului a fost țintuit în raport cu euro, în anii 2021-mai 2025, sub pragul de 5 lei/euro a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare.
(Citește și: Cristian Grosu / În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare)
(Citește și: Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului)
(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)
(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)
(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
