Încheierea ciclului electoral cu victoria candidatului independent Nicușor Dan oferă României două resurse mai importante decât banii pentru continuarea firavului progres din ultimii ani: încrederea și rezerva de timp.
Cu un buget de stat 2025 construit pe cheltuieli mai mari decât veniturile cu 9% din PIB (fără a lua în calcul sumele necesare pentru rostogolirea datoriei), România va continua să facă exerciții de levitație deasupra prăpastiei, până la asumarea cu bună-credință a corecției fiscal-bugetare.
Până acolo, România a depășit o criză care, în loc să ne împingă pe drumul ajustării dure și să ne bage și cu celălalt picior în groapă, ne repune pe drumul unei ajustări favorabile, controlate de guvern și nu dictată de către piețe.
Efectele financiare, la cald, ale victoriei lui Nicușor Dan
1, Aprecierea cursului, sub influența revenirii capitalurilor străine
Banca Națională a României (BNR) a anunțat în prima zi după alegeri un curs valutar pentru euro de 5,0315 lei, în apreciere puternică (1,4%) de la valoarea de 5,1033 lei anunțată vineri, după rezultatul alegerilor prezidențiale castigate de candidatul independent Nicușor Dan.
Evoluția indică intrări de capital semnificative pe leu și pe titlurile de stat în lei din piața secundară, iar ea vine în ciuda faptului că moneda națională este, în opinia analiștilor, printre cele mai supraevaluate din Europa Centrală și de Est în raport cu euro. Aprecierea leului este improbabil să ducă cursul de schimb înapoi sub 5 lei/euro, în contextul dezechilibrelor macroeconomice ale României – revenirea sub acest prag depinde de cât de mari vor continua să fie revenirile de capital străin și de Banca Națională, respectiv de cât de liber va lăsa cursul.
Deja, după ce la fixingul oficial al BNR euro a fost cotat la 5,0315 lei, moneda unică europeană a revenit pe o tendința de creștere în fața monedei naționale. La ora 16:40, ora României, pe piața valutară internațională cursul de schimb EUR/RON se tranzacționa la 5,05 lei/euro, cu o evoluție foarte volatilă (și per totală liberă) raportat la istorie.
Cursul EURO/RON rămâne supraevaluat, iar aprecierea recentă va fi cel mai probabil inversată
Cursul a suferit o depreciere rapidă după victoria detașată din primul tur a candidatului AUR George Simion și spulberarea coaliției de guvernare, depreciere controlată de BNR prin vânzări de rezerve cuprinse între 6 și 8 miliarde de euro, echivalentul a circa 10-13% din rezerva valutară.
Leul s-a apreciat puternic luni și în raport cu dolarul, cu 2,3%, la 4,463 lei/dolar, în condițiile intrărilor de capital. După cum se poate vedea din evoluția cursului USD/RON (vezi grafic), pe care nu există intervenții din partea Băncii Naționale a României (BNR), șocul din primul tur al alegerilor prezidențiale s-a consumat.
Criza guvernamentală și contextul fiscal-bugetar complicat au împins România într-o criză clasică de piețe emergente, în care se pierde încrederea piețelor, iar BNR a intervenit în ultimele săptămâni pentru a controla deprecierea cursului de schimb euro/leu, apărând leul în mai multe rânduri.
2, Presiune la cumpărare pe obligațiunile de stat – scadențele mai scurte, cele mai lichide, epicentrul achizițiilor
Cotațiile de pe piața monetară (ROBOR) și dobânzile la obligațiunile de stat ale României s-au calmat după victoria candidatului pro-european, semn că mare parte din riscurile electorale s-au consumat, următoarele hopuri fiind (1) formarea coaliției de guvernare și (2) pachetul cu măsuri fiscale.
Până acolo, ratele de dobândă la titluri de stat în lei au scăzut pe toată curba randamentelor, mai semnificativ pe scadențele scurte.
Cea mai mare presiune la cumpărare se resimte pe obligațiunile termen lung, în timp ce cele pe 2 ani, 3 ani și 5 ani au rămas paradoxal la niveluri ale ratelor de dobândă superioare celor pe termen lung. Forma inversată a curbei randamentelor indică în teorie incertitudine încă mare în piață, cel mai probabil în anticiparea noului Guvern.
La fixingul BNR și în piața secundară dobânzile pe termen scurt sunt cotate încă la niveluri astronomice ale dobânzii, mult superioare celor din aprilie (vezi grafic Romania Yield Curve).
Obligațiunile pe 2 (RO2Y) și 3 ani (RO3Y) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacționate istoric) de pe curba randamentelor la obligațiunile în lei, iar scăderea dobânzilor este în general de circa 90 de puncte de bază (0,9%), pe toate maturitățile.
3, Descurajarea speculațiilor împotriva leului – JP Morgan intră și ea la cumpărare pe titlurile de stat românești
JP Morgan, care înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale paria împotriva leului și specula pe o depreciere majoră (între 5 și 15%) a monedei naționale în raport cu euro, și-a ajustat previziunile afirmând că se aşteaptă acum la o „devalorizare moderată” a monedei naţionale.
Potrivit unei note, banca prevede că leul va fi cotat la 5,10 faţă de euro până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru şi la 5,25 până la sfârşitul anului.
Banca de pe Wall Street mai afirmă că victoria în alegeri a primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan, reduce riscul politic pe viitor, iar o scădere a ratingului suveran sub nivelul de investiţii este acum mai puţin îngrijorătoare.
JPMorgan a intrat de asemenea la cumpărare pe piața titlurilor de stat românești, modificându-și expunerea pe obligaţiunile internaționale ale României de la „expunere redusă” la „expunere neutră” şi de la „expunere neutră” la „expunere ridicată” în cazul obligaţiunilor administraţiilor locale românești.
„Procesul de formare a unei majorităţi rămâne dificil”, a comentat analistul Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la JPMorgan.
„În cel mai bun scenariu, un guvern ar putea fi format până la jumătatea lunii iunie, iar un pachet fiscal ar putea fi aprobat, tot în cel mai bun scenariu, până la sfârşitul lunii iunie”, afirmă Chidesciuc.
4, Riscul la adresa ratingului – ameliorat. Retrogradarea în junk ar însemna alte ieșiri de capitaluri din România. Ce se întâmplă efectiv când ajungi în ”Junk”
Rezultatul alegerilor conturează un scenariu prielnic pentru păstrarea ratingului suveran al României, în contextul nevoii de a atinge ținta de deficit bugetar de 7% din acest an.
Țara noastră se împrumută deja la dobânzi superioare unor țări cu rating de nivel „junk” sau „nerecomandat investițiilor”, dar păstrarea acestui rating este importantă pentru menținerea accesului neîngrădit la anumiți finanțatori și pentru a nu crea noi factori de presiune pe dobânzile suverane.
Ca idee, titlurile de stat românești sunt prezente în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays. O retrogradare la „junk” ar însemna că investitorii care cumpără la pachet acești indici de titluri de stat, luând expunere inclusiv pe România, ar trebui să-și reducă această expunere locală din cauza reevaluării ratingului României. Asta pentru că fondurile de investiții au niște parametri și reguli în ceea ce privește riscul care nu le dau voie să investească în titluri cu rating „junk”. Ulterior, inclusiv ratingurile companiilor cu finanțări pe piețele internaționale ar trebui să sufere retrogradări, din moment ce nu pot să aibă un rating peste cel suveran.
La sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4.35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024. Totodată, multe companii bursiere erau incluse în indicii bursieri realizați de furnizorii de indici MSCI și FTSE Russell.
Marile agenții de rating au revizuirile regulate abia din a doua jumătate a trimestrului trei din acest an.
5, Rezerva de bani și rezerva de timp – BNR trebuie să își refacă vistieria, Guvernul să facă corecția angajată
Calmarea situației va permite BNR să-și refacă rezerva valutară, după perioada volatilă a ultimelor săptămâni. BNR avea rezerve de 62,4 mld. euro la final de aprilie.
Perioada volatilă a ultimelor două săptămâni ar trebui totuși să deschidă un subiect la nivel de experți și BNR despre libertatea piețelor financiare din România. Faptul că cursul valutar a fost țintuit timp de 3 ani și jumătate în intervalul 4,95-4,97 lei/euro a permis acumularea și accentuarea dezechilibrelor macroeconomice păstrând la un nivel artificial cursul EUR/RON – inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu și alți oficiali BNR au recunoscut un grad de supra-apreciere a cursului de 5%.
Acest curs fix și stabilitatea artificială a contribuit la avansul economic al României și a permis intrarea în țară a unor zeci de miliarde de euro, dar în același timp a permis guvernanților care nu au respectat deficitele angajate să ignore necesitatea corecției bugetare, dezechilibru care risca să împingă România într-o criză de magnitudinea celei din 2009-2010.
6, Bursa și-a consumat povestea locală – Rămâne de văzut ce face economia
În același timp, indicii Bursei și-au consumat povestea locală recentă, revenind peste nivelul de dinainte de alegeri.
Indicii bursei au încheiat practic mișcarea de revenire începută vineri, când piața a urcat cu circa 3,1% în anticiparea victoriei lui Nicușor Dan. Astfel, referința pieței, indicele BET, marchează la finalul ședinței de luni un raliu de peste 7 procente în doar 2 zile de tranzacționare care a acoperit întreaga corecție din ultimele săptămâni.
În contextul în care BET este încă într-o configurație tehnică de consolidare multi-anuală (cu lower highs și higher lows – maxime în scădere și minime în creștere), dinamica bursei locale va depinde de aici încolo de (1) evoluția burselor internaționale și a apetitului la risc al investitorilor locali și străini, (2) managementul riscurilor politice și economice și implementarea mixului de politici economice, care reclamă o serie de măsuri nepopulare pentru corecția deficitului, respectiv (3) răspunsul agenților economici și al populației la anumite măsuri cu potențial de stimulare a inflației și de reducere a creșterii economice.
7, Lichiditatea din piață rămâne scăzută
Nivelul încă ridicat al cotațiilor ROBOR indică de asemenea spre un nivel încă redus al lichidității din piață, pozitivă fiind însă coborârea dobânzilor pe termen scurt din piața monetară.
Lichiditatea în exces din piața monetar-bancară este principala sursă de finanțare a deficitului bugetar și a sectorului privat, respectiv firme și gospodării care iau credite.
Creșterea recentă a ROBOR este explicată de acest context tensionat al lichidității, în condițiile în care BNR a intervenit cu euro în piață pentru a apăra cursul, retrăgând/cumpărând în masă lei. Analiștii ING estimează de altfel că BNR a vândut între 6 și 8 miliarde de euro din rezervă, în timp ce excesul de lichiditate din bănci de dinainte de alegeri se situa la puțin sub 30 de miliarde de lei.
Cel mai probabil, judecând după ofertele însemnate la împrumutul de luni al Ministerului de Finanțe și după faptul că dobânzile la finanțările pe 1 zi (T/N) sunt semnificativ sub rata de dobândă a facilității de creditare (de urgență) a BNR (7,5%), lichiditatea din piață rămâne excedentară.
Revenire într-un echilibru fragil
Aprecierea cursului, a cotațiilor bursiere și revenirea în jos a dobânzilor suverane și a celor din piața monetară reflectă revenirea într-un relativ echilibru care reflectă situația economică și riscurile politice legate de formarea guvernului:
- dobânzile suverane rămân încă ridicate în așteptarea măsurilor de corecție a deficitului bugetar
- dobânzile de piață monetară rămân ridicate reflectând tensionarea condițiilor de lichiditate de pe piața financiar-bancară
- aprecierea cursului reflectă revenirea capitalului fugit în ultimele luni pe fondul accentuării primei de risc suveran.
(Citește și: ”Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 53,6% la 46,4% – George Simion și-a recunocut înfrângerea”)
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a sprijini leul – BNR anunță un curs de 5,099 pentru euro, cu o ușoară apreciere a leului după o nouă intervenție”)
(Citește și: ”Purtătorul de cuvânt al BNR – evaluarea situației: Încercăm să găsim un echilibru, atât pentru curs cât și pentru dobânzi – Așteptăm reluarea intrărilor de bani în țară, acum avem numai ieșiri”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
