fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

de Adrian N Ionescu , 15.9.2019

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea caspică ar putea ajunge în Europa mai devreme pe alt traseu decât prin România.

Mai mult,  exploatarea celui mai mare zăcământ din Marea Neagră nu mai are un orizont previzibil, iar gazoductul TurkStream are din nou șanse să aducă livrările Gazprom din Turcia în Ungaria, care de asemenea își propune să aibă un hub pe gaze.

Finalizarea Fazei 1 a segmentului românesc a gazoductului paneuropean BRUA a fost amânată pentru sfârșitul anului 2020, în vreme ce au început deja testele de piață pentru gazoductul TAP, care ocolește România pe la sud.

(Citiți și: Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie)

TAP are toate șansele să fie gata înaintea BRUA, care a ratat acest obiectiv pentru acest an în România, ca și pespectiva previzibilă de aprovizionare cu gazele din Marea Neagră.

 

Care este miza hubului

Nevoia de gaze a Europei (altele decât cele rusești) lasă loc pe piață și pentru BRUA, dar miza hubului este că acolo se fac prețurile.

Cu cât un nod de infrastructură este gata mai devreme cu atât este mai mare șansa ca acolo piața să stabilească prețurile relevante pentru o regiune.

Un hub energetic este caracterizat de un volum relevant al tranzacțiilor, susținut de infrastructura de transport și de mecanisme de piață de formare a prețurilor, fie prin contracte bursiere, fie prin contracte bilaterale.

(Citiți și: ”Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii”)

La nivelul hubului se strâng toate informațiile necesare astfel încât contractele să fie făcute la cel mai bun preț de piață la un moment dat.

România este mare producătoare de gaze naturale, dar prețul lor pe segmentul de piață rămas liber în România după OUG 114 / 2018 are care reper cel stabilit la hubul din Baumgarten (Austria), unde ar trebui să ajungă BRUA.

Realitatea vs. potențialul nefructificat

Perspectiva ca în România să existe un hub pentru gazele naturale este mai degrabă compromisă, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.ro. Optimismul care mai supraviețuiește printre aceștia se bizuie pe speranța unor progrese rapide de reglementare și de managament al proiectului.

Doar ca să poată aspira la statutul de hub, România ar trebui să găzduiască un volum de tranzacţiilor cu gaze de 5 (cinci) ori mai mare decât consumul propriu – spun standardele jucătorilor pe piaţa gazelor. Or, nu suntem la acest nivel şi nici nu mai este previzibil să ajungem la el în timp util”, spune expertul în energie Răzvan Nicolescu.

Pe de altă parte, „există resurse care ar putea fi fructificate și aș vrea să cred că șansa nu este pierdută”, spune la rândul său Septimiu Stoica, președintele AGA Bursa Română de Mărfuri, care administrează cea mai mare piață de gaze din România.

„Ar trebui ca meseriașii incontestabili din domeniu să fie „la butoane” și activitatea lor să fie sprijinită, să se finalizeze BRUA, să înceapă exploatările din Marea Neagră, iar pentru asta să avem o legislație stimulatoare”, adaugă Septimiu Stoica.

Argumentele regionale ale contextului geopolitic încă sunt favorabile și nu ar trebui ratate, mai susține expertul citat.

Contribuțiile la eșec

În schimb, la eşecul proiectului de hub pe gaze „contribuie întârzierile proiectelor de infrastructură, începând cu BRUA – Faza 1 şi continuând cu celelalte interconectări, cu Ucraina şi cu Republica Moldova”, spune Răzvan Nicolescu.

Ca urmare, proiectele precum TAP – TANAP (care aduc gazele din Caspica în Italia prin Grecia şi Bulgaria) „vor absorbi şi volumul de gaze care ar fi trecut prin România şi ar fi făcut posibile tranzacţiile mari în măsură să ne îndreptăţească aspiraţia de a deveni hub regional”, explică Răzvan Nicolescu.

Situaţia era critică şi fără OUG 114 / 2018, care ar fi pecetluit compromiterea șanselor, după o lege offshore care a impus restricții încă asimilabile de investitorii fără de care nu este fezabil proiectul României de a deveni hub regional – potrivit expertului citat.

„Chiar şi cu legea offshore, care a ridicat costurile investiţiei în exploatarea rezervelor din Marea Neagră, acestea erau încă previzibile. Acum marii investitori şi-au reorientat priorităţile”, aminteşte Răzvan Nicolescu.

(Citiți și: Exxon anunță că a descoperit în apele teritoriale cipriote un zăcământ de gaze naturale. Ar fi mai bogat decât cel concesionat în Marea Neagră)

„Aveam niște șanse care depindeau de noi, iar statul ar fi încasat direct și indirect 40 – 50 de miliarde de euro până în 2040, dacă proiectul Neptun Deep ar fi fost finalizat”, estimează expertul citat.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană a acceptat propunerea lui Siegfried Mureșan: importurile de dispozitive medicale scutite de taxe vamale și de TVA

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat vineri suspendarea taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene… Mai mult

Stiri

Angajări de urgență în sistemul medical: 1.000 de specialiști pentru direcțiile de sănătate și 1.000 de ambulanțieri

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, vineri, că, în perioada următoare, vor fi angajate în regim de urgență 1.000 de persoane în direcţiile județene de… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Am intrat în cea mai grea etapă, urmează săptămâni foarte dificile

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat vineri avertismentul public că România a intrat, de câteva zile, ”în cea mai grea etapă a perioadei generate de coronavirus”,… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, vineri / Numărul cazurilor noi: 445, în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore, numărul cazurilor noi de coronavirus a fost de 445, ceea ce reprezintă o dublare a recordului înregistrat joi (278). De… Mai mult

Stiri

Spitalele din subordinea administrației locale, transferate în subordinea Ministerului Sănătății

Mariana Bechir

Spitalele aflate acum în subordinea administrațiilor locale sunt transferate, pe perioada pandemiei, în subordinea Ministerului Sănătății, a anunțat vineri ministrul Nelu Tătaru. În prezent, în… Mai mult

Europa

Închiderea fabricilor europene a redus prețul certificatelor verzi cu peste 30%. Cine profită

Prețul certificatelor verzi (EUA) a înregistrat cea mai mare cădere din ultimii doi ani, cu 30,6% din 10 martie încoace, până la 16,7 euro, miercuri… Mai mult

Stiri

România a accesat linia de asistență financiară a Băncii Mondiale – 400 mil. euro pentru măsuri anti-coronavirus

Adrian N Ionescu

Guvernul României a accesat linia de asistență financiară preaprobată, în valoare de 400 milioane de euro, acordată de Banca Mondială, pentru combaterea impactului socio-economic al… Mai mult